UPDATE 14.20: Rezolvarea subiectelor la BAC Istorie 2023

Subiectul 1

  1. Principatul autonom precizat în sursa B este Transilvania.
  2. Au menținut statutul de autonomie al țărilor, li s-a atribuit politica externă, trebuind să cedeze sultanului unele dintre teritoriile lor. Aici se putea scrie orice are legătură cu ideea că românii și-au păstrat autonomia într-o oarecare măsură, deși erau sub imperiul Otoman.
  3. Două spații istorice menționate în ambele surse sunt Țara Românească și Moldova.
  4. În sursa A sunt menționate popoarele balcanice.
  5. Cauză: datorită faptului că după epoca sultanului Suleyman, imperiul otoman a intrat într-o fază staționară.

Efectul: Habsburgii vor relua disputa, referindu-se la criza orientală

6. Este vorba despre secolul al XVI-lea, deci despre Mihai Viteazu și pot fi menționate următoarele evenimente:  Bătălia de la Călugăreni din 1595  care a condus la Bătălia de la Giurgiu. Putea fi menționată și Bătălia de la Șelimbăr. 

7. Două acțiuni desfășurate de români ar fi Bătălia de la Stănilești și Acordul de la Luțk pentru că amândouă au caracter antiotoman. 

Subiectul II

  1. Domnitorul precizat în sursă este Alexandru Ioan Cuza,
  2. Secolul la care se referă sursa este secolul al XIX-lea.
  3. Aici se putea menționa fie Franța, fie Anglia. Pentru Franța, răspunsul corect ar fi faptul că Franța renunță să mai susțină unirea deplină a Principatelor.
  4. Este relevant orice putem extrage din paragraful al doilea. De exemplu „Ele au fost create de marile puteri doar pentru a afla opinia poporului român față de unire” și „Adunările ad-hoc au votat cu entuziasm declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească”.
  5. Ideea conform căreia convenția a lăsat libertatea românilor să numească același domn, atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Putem susține cu următoarele informații: „a fost ales domnitor Al. I. Cuza cu unanimitatea deputaților prezenți […] La București […] ideea alegerii aceluiași domnitor – și ca urmare a lipsei de precizie a Convenției de la Paris, care nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane ca domnitor în cele două Principate”.
  6. Unul dintre cele mai importante evenimente ar fi Războiul de Independență și aici ar fi trebuit prezentat puțin despre acesta. De exemplu, că a fost un război ruso-turc la care România s-a alăturat și în urma căruia a căpătat independența care a fost, mai târziu, recunoscută internațional.

Subiectul III

Cele mai importante aspecte care trebuiau menționate la acest subiect sunt: abdicarea Regelui Mihai, abolirea monarhiei, despre colectivizare și naționalizare, Constituțiile din 1948 și 1952. Pentru prezentarea unui fapt istoric, elevii puteau scrie despre aderarea României la ONU sau despre Primăvara de la Praga.

Pentru formularea punctului de vedere, merita menționat că după Revoluția din 1989 România se îndreaptă către democrație, iar în 1991 a fost formulată prima Constituție democratică post-decembristă.

***

Elevii au intrat în săli de la ora 8, iar subiectele le-au primit la ora 9. Au avut la dispoziție trei ore pentru rezolvarea lor. Candidații au avut voie să intre în centrul de examen doar cu actul de identitate și ceva de scris, neapărat cu cerneală sau pastă albastră, nu cu rucsacuri sau genți, cărți de orice fel sau telefoane mobile. Tot ce au la ei a fost depozitat înaintea intrării în sala de examen într-o încăpere dedicată. Examenul este supravegheat video.

Dacă elevii intră totuși cu oricare din obiectele interzise, telefon mobil, copiuțe sau alte materiale ajutătoare, vor fi eliminați din examen chiar dacă nu le-au folosit. Candidatul respectiv nu va mai avea voie să susțină examenul de Bac în următoarele două sesiuni. Adică va putea să revină la examen abia în sesiunea din toamnă 2023.

Baremele de corectură vor fi publicate de Ministerul Educației la ora 15.00, pe site-ul subiecte.edu.ro.

Calendar Bac 2023, sesiunea august – septembrie

Ministerul Educației reaminteşte că pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ: susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale; susţinerea tuturor probelor scrise şi obţinerea notei 5 la fiecare dintre acestea; obţinerea mediei 6 cel puţin, la probele scrise.

Cei care nu promovează examenul în această sesiune, se pot înscrie la cea din august-septembrie, al cărei calendar este următorul:

  • 17 – 24 iulie: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe;
  • 7 – 8 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A;
  • 8 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B;
  • 9 august: Evaluarea competențelor digitale – proba D;
  • 10 – 11 august: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C;
  • 16 august: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă;
  • 17 august: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă;
  • 18 august: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă;
  • 21 august: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă;
  • 25 august: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 18:00);
  • 26 – 28 august: Rezolvarea contestațiilor;
  • 29 august: Afișarea rezultatelor finale.

Urmărește-ne pe Google News