Rezolvarea subiectelor la BAC Limba Română 2023, pe Libertatea

Cristina Marian Ionescu, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din Ploiești și inspectoare de specialitate, a rezolvat pentru Libertatea subiectele la proba de Limba română de la Bacalaureat 2023. În jur de 130.500 de absolvenți din această generație și din cele trecute au susținut astăzi proba obligatorie la limba și literatura română.

UPDATE ora 12.50: Cristina Marian Ionescu spune că subiectele au fost unele accesibile.

„Am răsuflat ușurată văzând subiectele, le consider subiecte accesibile, bineînțeles în concordanță cu programa pentru examenul de Bacalaureat. Subiecte nu sunt menite să-i încurce, nici nu avea de ce să-i încurce cineva, ci să-i determine să arate că știu, că s-au pregătit și că sunt capabili să ia note mari”, a afirmat profesoara.

La subiectul I, candidații au avut de rezolvat o serie de cerințe pe baza unui fragment din „Ion Creangă. Viața și opera” de George Călinescu.

Punctul A de la primul subiect începe cu câteva cerințe la care absolvenții de clasa a XII-a trebuiau să dea răspunsuri punctuale.

La punctul cinci, li s-a cerut să prezinte în 30-50 de cuvinte o trăsătură morală a lui Ion Creangă, așa cum reiese din textul dat.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Profesoara subliniază că neîncadrarea în numărul de cuvinte aduce depunctarea.

„Există o trăsătură morală, când spunem trăsătură ne ducem cu gândul către un substantiv, nu către un adjectiv. Erau multe trăsături care se puteau desprinde din text. Pe de o parte, era un pesimist, pe de altă parte – o atitudine încrezătoare, generozitatea, competența profesională (…), de ce nu, sensibilitatea”, a explicat Cristina Marian Ionescu.

La punctul B al subiectului I, candidații au avut de redactat un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumenteze dacă oamenii trebuie sau nu să își exprime recunoștința față de școlile în care au fost formați, raportându-se atât la fragmentul despre viața și opera lui Ion Creangă, cât și la propria experiență.

„Nu cred că este un text argumentativ care să le fi ridicat probleme candidaților. Găseau cu multă ușurință sprijin pentru a răspunde, să spunem, afirmativ la acest eseu”, consideră profesoara de limba română.

Cristina Marian Ionescu a insistat aici pe importanța respectării structurii textului argumentativ, adică „mai întâi o definire generală a problematicii pusă în discuție, o introducere pe tema respectivă (…), apoi formularea ipotezei, a poziției personale în acea problematică – și aceasta nu ar trebui să fie o simplă reluare a unei părți din cerință și, eventual, în ea, candidatul să anticipeze cele două argumente pe care le va formula”.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Urmează, în structura textului, „enunțarea și dezvoltarea adecvată a celor două argumente pertinente” și „formularea unei concluzii care să reia ideea centrală și argumentele, dar într-un mod sintetic”.

La subiectul II, candidații trebuiau să comenteze în cel puțin 50 de cuvinte poezia „A mele visuri…” de Alexandu Vlahuță, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

„Poezia scrisă de Vlahuță este un text liric în care se exprimă în mod direct sentimente de melancolie, generate de trecerea timpului, care este, de altfel, și tema centrală a textului. Discursul liric este unul confesiv în primele două strofe și adresat în strofa a treia. Eul liric se află în ipostaza meditativului. Ideea textului ar putea fi reprezentată de tristețea copleșitoare, profundă, resimțită dureros odată cu trecerea timpului și corelată cu elementele din natură”, a explicat profesoara de la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din Ploiești.

Subiectul al III-lea este cel care face deosebirea între profilul real și cel umanist. La real, candidații au avut de redactat un eseu de cel puțin 400 de cuvinte în care să prezinte particularități ale unui text narativ studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu. În schimb, la profilul umanist, absolvenților de liceu li s-a cerut să prezinte particularități ale realizării unui personaj dintr-o operă aparținând unuia dintre cei doi scriitori interbelici.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Cristina Marian Ionescu a subliniat aici că era important să fie urmărite reperele date, să se țină cont de faptul că nu este vorba despre un text argumentativ, deci nu ar fi trebuit ca prezentarea să aibă structura unui astfel de text și, de asemenea, ca textul să nu fie mai mic de 400 de cuvinte.

La subiectul primit de candidații de la profilul real, profesoara a explicat că „dacă ar fi luat romanul «Ion» de Liviu Rebreanu, cu siguranță, ar fi trebuit să puncteze anumite lucruri ce țin de curentul numit realism, de faptul că la apariția lui îm 1920, romanul «Ion» scoate romanul românesc din criză și îl sincronizează cu literatura europeană prin caracterul obiectiv și sondajul psihologic profund întreprins de autor”.

În cazul în care candidații ar fi ales romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu, ei ar fi putut să se refere la „contextul istorico-literar al apariției operei”, romanul apărând „în plină epocă interbelică, în 1930, când literatura română era puternic influențată de direcția modernistă promovată la noi de Eugen Lovinescu”, precizează profesoara.

„Este un roman care aparține literaturii autenticității, realist-psihologic, de analiză a vieții interioare, un roman al dublei experiențe”, adaugă aceasta.

La subiectul al III-lea de la profilul umanist, profesoara precizează că abslovenții de liceu puteau alege să prezinte caracteristicile unor personaje din cele două opere amintite, dar „asta nu înseamnă că ei nu se puteau opri și la alte romane. Puteau să aleagă «Pădurea spânzuraților» pentru un roman al lui Liviu Rebreanu sau «Patul lui Procust», capodoperă a lui Camil Petrescu”.

***

Cristina Marian Ionescu este și membră în Comisia Națională de Limba și Literatura Română și formator naţional pentru Programul de formare pentru constituirea Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale.

Elevii au intrat în săli de la ora 8, iar subiectele le-au primit la ora 9. Au avut la dispoziție trei ore pentru rezolvarea lor. Candidații au avut voie să intre în centrul de examen doar cu actul de identitate și ceva de scris, neapărat cu cerneală sau pastă albastră, nu cu rucsacuri sau genți, cărți de orice fel sau telefoane mobile. Tot ce au la ei a fost depozitat înaintea intrării în sala de examen într-o încăpere dedicată. Examenul este supravegheat video.

Dacă elevii intră totuși cu oricare din obiectele interzise, telefon mobil, copiuțe sau alte materiale ajutătoare, vor fi eliminați din examen chiar dacă nu le-au folosit. Candidatul respectiv nu va mai avea voie să susțină examenul de Bac în următoarele două sesiuni. Adică va putea să revină la examen abia în sesiunea din toamnă 2023.

Baremele de corectură vor fi publicate de Ministerul Educației la ora 15.00, pe site-ul subiecte.edu.ro.

Calendar Bac 2023, sesiunea august – septembrie

Ministerul Educației reaminteşte că pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ: susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale; susţinerea tuturor probelor scrise şi obţinerea notei 5 la fiecare dintre acestea; obţinerea mediei 6 cel puţin, la probele scrise.

Cei care nu promovează examenul în această sesiune, se pot înscrie la cea din august-septembrie, al cărei calendar este următorul:

• 17 – 24 iulie: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe;
• 7 – 8 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A;
• 8 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B;
• 9 august: Evaluarea competențelor digitale – proba D;
• 10 – 11 august: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C;
• 16 august: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă;
• 17 august: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă;
• 18 august: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă;
• 21 august: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă;
• 25 august: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 18:00);
• 26 – 28 august: Rezolvarea contestațiilor;
• 29 august: Afișarea rezultatelor finale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro