ComenteazăSubiecte limba română UMAN:
La punctul 1, subiectul 1: sinonimele neologice erau: pentru pomeneşte = menţionează, pentru trecută=precedentă sau anterioară.
La punctul 2, subiectul 1: virgula desparte două substantive în vocativ de restul propoziţiei.
La punctul 3, subiectul 1: un enunţ cu sensul conotativ al substantivului pagină ar putea să fie a deschis o nouă pagină din viaţa ei.
La punctul 4, subiectul 1: tema discuţiei dintre personaje este faptul că actriţa nu a fost menţionată în cronica asupra spectacolului în care joacă.
La punctul 5, subiectul 1: cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe Bună ziua!, Domnule secretar, Despre ce e vorba domnişoară, Citiţi şi dumneavostră.
La punctul 6, subiectul 1: o modalitate de caracterizare a personajului Gabi – şi putea fi menţionată desemnarea personajului la începutul fragmentului prin sintagma fata blondă, altă modalitate ar fi prin intermediul indicaţiilor scenice de exemplu decisă, aproape plângând.
La punctul 7, subiectul 1: rolul notaţiilor autorului în texul dat este de a perciza locul personajului în scenă, acţiunile, gesturile şi tonul vocii personajelor.
La punctul 8, subiectul 1: cele două trăsături ale genului dramatic sunt: împărţirea textului în acte şi scene – se precizează actul 1 scena 7, dialogul este principalul mijloc de expunere, fiecare replică este precedată de numele personajului şi prezenţa indicaţiilor scenice.
Elevii îşi puteau alege două dintre aceste şi trebuiau să le ilustreze cu exemple din text.
La punctul 9, subiectul 1: aici actriţa se plânge că a fost ignorată de cronicarul dramatic şi nu a fost menţionată în cronica lui, iar Ştefănescu răspunde prin replici scurte în care arată că vrea să termine cât mai repede discuţia, fiind ocupat, şi prin răspunsurile pe care le dă mimează interesul pentru ce-i spune actriţa, dar în realitate este indiferent şi se grăbesşte să revină la ocupaţia lui.
La Subiectul 2, în textul argumentativ despre rolul scriitorilor în societate, putea fi vorba de influenţa scriitorilor asupra culturii şi societăţii într-un moment. Sau un alt aspect putea să fie implicarea unui scriitor cunoscut într-o dezbatere pe o temă importantă din societate
La Subiectul 3. „Relaţia dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat putea fi dintr-unul dintre romanele – Enigma Otiliei de George Călinescu, Ion – Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste-întâia nopate de război de Camil Petrescu, Maitreyi de Mircea Eliade sau Baltagul de Mihail Sadoveanu. Aici elevul putea scrie, la alegere, despre oricare dintre romanele pe care le-au studiat pentru bacalaureat , deoarece erau interbelice. Mai puţin despre Moromeţii, Cel mai iubit dintre pământeni, Nouri de câmpie”, a mai spus profesorul pentru sursa citată.
Subiecte limba română REAL:
La subiectul 1- punctul 1: sinonimele potrivite pentru sensul din text erau: socoteai=credeai, considerai, te gândeai, îţi închipuiai, presupuneai; deştepţi= inteligenţi, ageri, isteţi;
Punctul , subiectul 1: rolul cratimei în secvenţa n-ai venit este de a marca elidarea vocalei u, de a evita hiatul, de a marca pronunţarea într-o singură silabă a celor două cuvinte şi de a conferi astfel vorbirii un ritm mai rapid.
Punctul 3, subiectul 1: puteau construi enunţuri în care să includă: a aduce la viaţă, cu preţul vieţii, cu viaţă, a-şi da viaţa, a da viaţă , fără viaţă, pe viaţă, de viaţă.
Punctul 4, subiectul 1: tema discuţiei dintre personaje este iubirea.
Punctul 5, subiectul 1: cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe: te rog, Ruxandră!, Şerban!, Nu te încrunta, Spune!, Dragoatea mea!
Punctul 6, subiectul 1: o modalitate de caracterizare a pesonajului Ruxandra o constituie indicaţiile scenice. De exemplu: „(stingherită, cu ochii în jos)”, „(spontan, veselă)”
Punctul 7, subiectul 1: notaţiile autorului indică în textul dat acţiunile, gesturile, atitudinea şi tonul vocii personajelor.
Punctul 8, subiectul 1: trăsături ale genului dramatic: dialogul ca mod de expunere, prezenţa numelor personajelor înaintea fiecărei replici, structurarea în scene şi prezenţa indicaţiilor scenice.
Punctul 9, subiectul 1: Dialogul dintre cei doi îndrăgostiţi o arată pe Ruxandra gata să se sacrifice pentru dragostea ei, ea este dispusă a trăi în sărăcie împreună cu iubitul ei până când acesta se va afirma ca muzician. Iar Şerban apare din acest dialog plin de modestie, dar pe deplin încrezător în talentul şi viitorul lui ca artist.
Subiectul 2. „Aici erau multe argumente posibile din viaţa de zi cu zi, privind sănătatea, strarea fizică, dar şi faptul că sportul poate permite un efort intelectual mai intens, că poate să educe. Elevii trebuiau să respecte structura textului argumentativ: ipoteza, două argumente, concluzie. Trebuiau folosiţi termeni de legătură precum fiindcă, rezultă că, în concluzie, în opinia mea”, a mai spus Profesorul Gheorghe Lăzărescu.
Subiectul 3. Profesorul Lăzăreascu a mai menționat că elevii puteau alege aici între basm şi roman. „La Ion Creangă, elevii discutau despre basm. La George Călinescu, puteau să scrie despre Enigma Otiliei, Bietul Ioanid, iar la Marin Preda despre Moromeţii. Aici, ca şi la uman, e foarte important ca textul să aibă numărul minim de cuvinte”, a conchis Gheorghe Lăzăreascu.
Sursă: gandul.info