VIDEO| Cum se rezolvă subiectele la Limba Română de la Evaluarea Națională

SUBIECTUL I:

„S-a pornit de la un text la prima vedere, un text în proză, un text ușor, scris într-un limbaj comun, fără prea multe figuri de stil. Cele șase exerciții formulate pe marginea acestui fragment sunt exerciții de vocabular și de înțelegere a textului”, a spus Claudia Osiceanu.

A. 1 „Ar fi fost bine dacă elevii se raportau la determinantul frică și înțelegeau că nu ar trebui să recurgă la sinonimul bizară. Mergea foarte bine o frică neînțeleasă, o frică neobișnuită, o frică necunoscută. Al doilea termen pentru care s-a cerut un sinonim era verbul a fi, la forma de imperfect. Se putea da ca sinonim se afla, exista, chiar și se vedea„.

2. „Erau cel puțin patru explicații corecte. Aici, din punct de vedere morfologic, cratima desparte două părți de vorbire diferite: verbul a urca și prepoziția în. Din punct de vedere fonetic, marchează elidarea vocalei î, totodată unește în vorbire două silabe inițial diferite și evită hiatul. Deci, oricare dintre aceste explicații așezate pe hârtie aduc punctajul maxim”.

3. „Cuvânul pe care îl aveau de explicat este oprită. Aici este o conversiune, un adjectiv obținut prin conversiunea unui verb la participiu.

Și balconaș, cuvânt obținut prin derivare de la cuvântul de bază balcon cu sufixul aș. Ar fi indicat să fi folosit în această explicare sintagma cuvânt de bază. Cred că era suficient cuvânt de bază și sufixul aș”.

Recomandări

Generalul Nicolae Militaru, artizanul diversiunilor cu „teroriști” care au dus la moartea multor soldați la Revoluție. De ce i-a oferit Ion Iliescu conducerea Armatei

4. „Se putea da ca exemplu atât cuvântul erau, unde există practic doi diftongi. Avem diftongul ie, obținut din rostirea cu diftong cu această poteză i a literei ierau, plus au, acest diftong coborâtor, dar era necesar să indice două cuvinte prin urmare erau e un termen dat o dată. Al doilea cuvânt era adjectivul groase. Un alt cuvânt care conținea diftong este roase, apoi șoareci. Apare o capcană în substantivul geamantane. Aici nu avem diftong”.

5. „Aici ar fi trebuit să precizeze, în primul rând, e fel de idei formulează. ‘Ideile principale sunt:’sau ‘Ideile secundare sunt:’. Aproape nimeni nu poate să conteste că ‘În camera în care este băiețelul este întuneric’ sau că ‘Muzicuța la care cântă fratele lui transmite sunete distorsionate’. Cred că niciun copil nu ar trebui să piardă puncte la acest exercițiu”.

6. „Dacă au citit cu atenție, au observat că în muzicuță era apă, pentru că fratele mai mare al băiețelului tocmai se întorsese de la râu și muzicuța este udă, din acest motiv”.

B. „Subiectul este foarte ușor. Textul e decupat dintr-un cotidian pe care aproape toți l-am trăit. Un copil de 3 anișori, așezat la somn de mama lui se trezește din cauza căldurii și e atent la zgomotele din curte, muzicuța fratelui și apoi, pentru că nu poate deschide ușa să iasă din casă, deschide o altă ușă, urcat pe un scăunel, și descoperă lumea. Explorează lumea spațiului său domestic. Ajunge până în pod, unde are senzația că poate, dacă întinde mâna, să atingă soarele. Textul e foarte ușor. Copiii aveau de precizat două trăsături ale genului epic.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Era suficient să spună că în textul acesta predomină narațiunea ca mod de expunere, că vocea narativă se concentrează pe relatarea unor fapte la care a asistat. Ar fi fost bine dacă precizau că, la nivelul narațiunii, accentul se pune pe cauza acțiunii sau pe intrigă, dacă ar fi identificat și momentele subiectului.

Era suficient să insiste pe prezența narațiunii ca mod de expunere predominant și pe mărcile naratorului, un narator martor, un narator obiectiv.

Sigur au văzut și au adus spre exemplificare verbe la persoana a treia, pronume personale la persoana a treia folosite în spațiul narațiunii.

Cei care au fost atenți și obișnuiți să intre și în conținutul textului, au observat că în textul acesta se împletește descrierea cu narațiunea și că prin această asociere a acestor două moduri de expunere se aduce în prim-plan o scenă de viață așa încât cititorul are senzația că lumea prezentată se desfășoară sub privirile sale.

Se putea vorbi și despre rolul descrierii ca mod de expunere care vine în întâmpinarea narațiunii cu ajutorul căreia se fixau coordonatele spațio-temporale.

Bine ar fi fost să respecte și cerințele legate de structura unei compuneri de tip argumentare. Aceasta trebuie să plece de la o ipoteză. În cazul nostru, ipoteza este definiția genului epic.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Se recomanda și construirea unui enunț de tip opinie, prin care să facă legătura între trăsăturile epice din acest fragment Zborul și definiția textului epic și aici să formuleze ‘Textul este epic prin utilizarea narațiunii ca mod de expunere, prin împletirea acesteia cu descrierea, prin prezența unui narator care relatează întțmplările dintr-o perspectivă obiectivă’.

Se putea vorbi și despre tehnica înlănțuirii, mai ales acolo unde se refereau la acțiunea formată din succesiune de întâmplări.

Evident, compunerea are și o concluzie. Ar fi fost bine ca această concluzie să nu fie prea generală. Concluzia trebuie să fie un enunț concis, care să prezinte conținutul a ceea ce au demonstrat și să nu aducă idei noi, despre care nu au vorbit în cuprins”.

Vezi care este baremul pentru limba si literatura română la Evaluarea Națională 2020.

SUBIECTUL AL II-LEA:

A.

1. „Anul în care Traian Vuia a realizat primul zbor cu un aparat autopropulsant este anul 1906”.

„Județul în care s-a născut apare clar, județul Timiș”.

2. „Sursa este www.historia.ro. Titlul articolului este: ‘Viața unui geniu: Traian Vuia, avocatul care nu a renunțat la visul său adevărat – zborul'”.

3. „Verbul:

• a avut: modul indicativ, timpul perfect compus.
• să renunțe: modul conjunctiv, timpul prezent”.

4. Traseul este un subiect. Se dă punctajul aferent și dacă se menționează subiect exprimat prin substantiv comun.

Lui este un atribut pronominal genitival exprimat prin pronume personal„.

5. „Aici apare o capcană: gerunziul văzând. Foarte mulți copii îl iau predicat. Spr că au văzut că sunt două predicate: decidă – predicat verbal și să plece – un alt predicat verbal, cu elementul subordonator să. Prima propoziție era: ‘Văzând o șansă de finanțare, Vuia decide’ – e o propoziție principală. ‘Să plece în iulie 1902 la Paris’ – o propoziție subordonată completivă directă”.

6. „Dacă aveau un prototip și îl respectau, era ușor. Întrebarea este ‘Unde mergem în vacanță?’, ‘Unde montăm cortul?'”.

B.

„Subiectul pe care elevii îl puteau alege era vast. Activitate preferată înseamnă o călătorie într-o zonă montană, o călătorie în mod general, o plimbare printr-un parc, o activitate recreativă de lectură sau de desen, o activitate în bucătărie.

Important era să respecte succesiunea logică a faptelor, adică ei să construiască o narațiune în care să fie clară situarea acțiunii într-un spațiu și un timp. Neapărat gradarea subiectului pe momente ale subiectului.

Era cel mai ușor să-și creeze un punct culminant, nu întotdeauna dramatic. Pot fi și momente fericite în derularea unei activități și să respecte numărul de cuvinte”.

Elevii de clasa a VIII-a susțin astăzi prima probă de la Evaluarea Națională, respectiv examenul la Limba și Literatura Română. Libertatea a aflat ce subiecte au picat la prima probă, iar de la 12.00, profesoara Claudia Osiceanu va rezolva LIVE, din studioul Libertatea, subiectele.

La subiectul 1 de la proba scrisă de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională, elevii au avut de analizat un text de Sorin Titel și au trebuit să demonstreze apartenența operei l genul epic.

• Cum demonstrezi apartenența unui text la genul epic

La subiectul al doilea, punctul B, ei au avut de realizat o narațiune în care să prezinte o întâmplare petrecută în timpul unei activități preferate.

Vezi și subiectele la Matematică la Evaluarea Națională 2020

Rezolvarea subiectelor la Română la Evaluarea Națională 2020, LIVE pe libertatea.ro

În jurul orei 12.00, profesoara de limba și literatura română Claudia Osiceanu va fi prezentă în studioul Libertatea și va rezolva subiectele la Română la Evaluarea Națională 2020.

Proba de limba și literatura română a examenului de Evaluare Națională a început luni dimineață, la ora 09.00.

Fiecare instituție de învățământ a stabilit intervalul orar în care se va face accesul în clădire și în clase, din cauza măsurilor sanitare speciale luate împotriva răspândirii infecției cu noul coronavirus.

Peste 172.000 de elevi sunt așteptați să susțină examenul de Evaluare Națională.

• Contestații Evaluare Națională 2020. Unde se depune cererea online

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro