Subiectul I – cerințele pe baza unui text la prima vedere și un text argumentativ

Partea A:

1. Sensul din text al secvenței “vrute și nevrute” este “fleacuri/pălăvărgeală”.

2. Când era elevă, Maria Bănuș cânta la pian.

3. Maria Banuș prezintă o atitudine de repulsie față de Bubi: „Când mă gândesc că o să vină Bubi la București mi se face rău”.

4. Patinajul îi produce Mariei o foarte puternică senzație de frică: „De ce? Mi-e frică! Ah! Frica asta în fața oricărui lucru mă omoară. Tare mi-e frică să nu dau înapoi și în fața evenimentelor mai însemnate din viață. A, da. Iar am scris: mi-e frică, se putea altfel?”. În mod vădit, sentimentul de teamă este unul copleșitor pentru Maria, întrucât, în reiterarea serii din Cișmigiu, descrie cum se simte diferită de ceilalți, care păreau fericiți în comparație cu frica ei aproape paralizantă.

5. Maria este o persoană caracterizată de un profund spirit analitic. Ea reușește, prin intermediul jurnalului său, să pună o oglindă în fața sentimentelor ei și să le descrie atât în relație cu lumea, cât și cu sine: „Așa sunt eu; aștept cu nerăbdare un lucru…”.

Partea B:

Pentru ca eseul argumentativ să obțină punctajul maxim, este nevoie să urmărească niște reguli de redactare, explică profesoara Maria Melente. De exemplu, structura ar trebui să arate în felul următor:

1. Ipoteza – definiție / prezentare generală a subiectului pus în discuție
2. Opinia – înglobează aici, cât de succint se poate, cele două argumente pe care urmează să le dezvolți
3. Argument 1 (enunțare, dezvoltare = minimum două propoziții) + exemplu din text
4. Argument 2 (enunțare, dezvoltare = minimum două propoziții) + exemplu din experiența culturală/personală
5. Concluzie – reluarea opiniei.

Alte reper important din barem este folosirea cuvintelor de legătură (numite și conectori) în toate paragrafele eseului – la începutul lor și încă 1-2 conectori în interiorul argumentelor – pentru a crea argumente coerente, bine legate, mai spune cadrul didactic.

Melente atrage atenția asupra unei capcane în care pot cădea elevii, și anume folosirea exemplului din textul dat drept argument în sine. „Exemplul nu este argument. Argumentul trebuie să fie general aplicabil pentru o multitudine de cazuri, iar exemplul din text – un caz particular care susține argumentul”, explică.

Posibile argumente pentru ipoteza „dacă emoțiile influențează sau nu comportamentul unei persoane”:

  • În general, oamenii văd lumea prin propriul filtru al emoțiilor și al gândirii. Există persoane introvertite, cu o puternică inteligență intrapersonală, care preferă să trăiască mai mult dinspre interior spre exterior, raportându-se la lume cu o mai mare atenție în ceea ce privește propria persoană. Comportamentul unui om a cărui balanță înclină către sine va fi, așadar, modelat de sentimente, întrucât mediul exterior poate descărca ușor bateriile emoționale ale acestuia. Un exemplu care susține acest argument este comportamentul Mariei Bănuș, prezentat în „Însemnările mele”; ea descrie un episod de la patinoar unde, copleșită de sentimente de frică și de anxietate în fața evenimentelor noi din viața ei, își compară trăirile cu ale celorlalți – care, în contrast cu teama ei, se simt „fericiți”. O analiză prea profundă a comportamentelor celorlalți poate produce emoții de inadaptare a sinelui.

Subiectul al II-lea – relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. Ce ar fi putut scrie candidații

Poezia „S-a spulberat” aparține câmpului ideatic specific poetului modernist Tudor Arghezi, construindu-se pe baza temei trecerii ireversibile a timpului. Ideea poetică se subordonează unei note nostalgice, melancolice, fiind concretizată la nivel textual prin motive literare antitetice precum trecutul – acumul, viața – umbra și fumul. Aceste idei sunt conturate prin intermediul unor figuri de stil și imagini artistice sugestive.

Semnificativ pentru ideea poetică este titlul „S-a spulberat” care, prin folosirea perfectului compus, sugerează ideea de finalitate, de ireversibilitate a procesului trecerii timpului. Aceasta este susținută și de motivul drumului, simbol al trecerii prin viață, încheiată de o întrebare care îl macină pe eul poetic care nu își pierde, totuși, luciditatea („Firește, zice gândul, și se poate.//Trăiește-ntr-adevăr tot ce se vede?”). Metafora „Trăind cu noi și totuș mult departe”, care se referă la prezent, la acum, evidențiază dualitatea și paradoxul timpului care fuge nemilos.

Discursul liric este unul confesiv, evidențiat de utilizarea verbelor și a pronumelor la persoana I: „știm”, „nu înțeleg”, „noi” – un noi generic, al unei umanități ce trăiește sub semnul fatidic al mărginirii.

Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, impresionează prin afectivitate și sentimentul apăsător al temerii față de creație, în stilul specfic arghezian.

Subiectul III – comentariul literar

Subiectul al III-lea oferă libertate în redactarea eseului, atât timp cât sunt respectate reperele care vor duce la analiza completă a textului. Ce puncte ar trebui atinse pentru ca eseul să obțină punctaj cât mai mare, explică profesoara Maria Melente:

  • definiția curentului/orientării și numirea a două trăsături (realism – fie balzacian, la Călinescu, fie mitic, la Sadoveanu)

Exemplu: Romanul realist este o scriere construită pe baza legii verosimilității și a mimesisului apărută în secolul al XIX-lea în literatura franceză. Așadar, autorul unui astfel de roman are intenția de a imita cât se poate de bine realitatea, de multe ori comentând latura morală a societății surprinse. Naratorul unui astfel de roman va fi obiectiv, omniscient și de o mare sensibilitate estetică. Perspectiva narativă heterodiegetică va contribui la iluzia urmărită a vieții reale. Cum scopul este reflectarea veridică a societății, se pot identifica anumite teme realiste, venite în special din opera lui Balzac, precum parvenirea, moștenirea, paternitatea eșuată și multe alte moravuri ale societății, observată sub latura sa morală.

  • evidențierea (nu simpla lor numire) a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

Exemple de trăsături:

– tema specifică: moștenirea, frescă socială / tematică amplă, implicând nu doar atitudinea omului în fața morții, ci și călătoria, iubirea, datoria, inițierea, familia și credința;
– perspectiva narativă: narațiune heterodiegetică, realizată de un narator omniscient;
– atenta observare a socialului;
– tehnici narative: tehnica detaliului semnificativ, pluriperspectivism etc.

  • comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat:

Atenție, comentarea episoadelor nu înseamnă rezumarea lor, ci analiza lor aprofundată și evidențierea importanței lor în conflict sau în susținerea temei.

Exemple:

– scena galeriei personajelor călinesciene din incipitul romanului, scena congestiei cerebrale a lui Moș Costache, scena descrierii camerei Otiliei etc.
-scena praznicului, scena găsirii cadavrului lui Lipan în râpă etc.

  • analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat + relevanța lor în text;

Exemple:

– acțiune;
– conflict;
– titlul;
– scurte caracterizări ale personajelor;
– relația incipit-final;
– repere spațio-temporale.

Peste 33.900 de absolvenți de liceu au susținut miercuri, 16 august, prima probă scrisă din cadrul examenului de Bac, sesiunea de toamnă, la Limba Română. Sunt liceenii din promoția 2023, dar și cei din promoții anterioare și care nu au luat notă minimum 5 la această probă.

Joi urmează proba obligatorie a profilului, iar vineri, 18 august, se va desfășura proba la alegere a profilului și specializării. Primele rezultate, înainte de contestații, vor fi afișate pe 25 august.

Vezi și Rezultate Bac 2023, sesiunea de toamnă

Urmărește-ne pe Google News