„Cred că sunt subiecte mai grele, comparativ cu simulările din alți ani. Erau, desigur, subiecte abordabile, cu un text nonliterar generos. În ceea ce privește alegerea textului literar, am serioase rezerve(…) Dacă tot țineau să ofere un text în care natura era tema centrală, aveau opțiuni care le puteau oferi copiilor o înțelegere mai facilă a textului (Alecsandri, Pillat de exemplu). Nu vreau să intru într-o analiză și mai detaliată, o să fac referire la elevii de 5-6, pe care un asemenea tip de text nu îi prea ajută”, a explicat profesorul.

Zaman a precizat că „poezia nu este grea (nici nu am afirmat că ar fi), însă mă gândesc la toți colegii mei din mediul rural care efectiv „trag” de fiecare sutime pentru a face un copil să ia nota 5.”

Despre exercițiile de la punctul B, cadrul didactiv a arătat:

„La subiectele de la punctul B aș merge spre o analiză mai amănunțită. Au ales la exercițiul pentru fonetică accentul. Sigur, cuvintele alese nu erau dificile. Dar, din experiență, copiilor nu le place accentul. Nu doar celor de clasa a VIII-a, nici celor mai mari. De asemenea, la exercițiul 4, au introdus noțiuni de morfologie, elevii având de identificat substantivele articulate hotărât, aici trebuind să ocolească substantivele „lalele” sau „zambile” care nu erau articulate”.

„Dați poezia unui elev de liceu!”

Referitor la exercițiul 5, Cătălin Zaman a spus că a fost leasă ce mai grea parte de vorbire, pronumele.

„Au ales pronumele ca parte de vorbire, iarăși una dintre cele mai grele părți de vorbire(vorbesc aici tot din reacția pe care elevii o au asupra acestui aspect). La exercițiul 6, pe lângă faptul că elevul trebuia să gândească din punct de vedere sintactic, ei erau nevoiți să fie atenți și la forma cuvintelor, „floarea-soarelui” fiind un cuvânt compus, iar trecerea lui la genitiv poate crea anumite probleme.”

Poezia lui Lucian Blaga se pare că a fost subiectul care le-a creat cele mai mari dificultăți elevilor.

„Despre mesajul poeziei lui Blaga, nu vreau să discut prea mult. Aș îndrăzni, însă, să vă provoc: dați poezia unui elev de liceu, cu același subiect. Aș fi tare curios să văd cum se descurcă!”.

Rezolvarea subiectelor făcută de profesorul Cătălin Zaman

„Subiectul I – A

  1. „Alexandru Frusina, februarie
  2. D – Prahova
  3. D – salcâm
  4. C – soare
  5. A – F – F / A – A – F
  6. Rima este împerecheată, iar măsura versurilor este de 11-9 silabe.
  7. Un element de conținut comun este prezența albinelor.
  8. Consider că, odată ce ai făcut o alegere, nu trebuie păstrată opțiunea indiferent de situație, deoarece alegerea poate fi greșită, iar conștientizarea greșelii te poate face să ai o altă perspectivă asupra lucrurilor. În textul 2, tatăl lui Alex intenționa să renunțe la apicultură, însă un roi de albine găsit într-un copac l-a făcut să aibă o altă opțiunea, astfel încât tatăl a continuat pasiunea moștenită din familie.
  9. Valoare comună: admirația/respectul pentru natură.

Subiectul I – B

  1. D
  2. C
  3. C
  4. A
  5. îl, îmi, îi – pronume personale; Ce – pronume relativ; Asta – pronume demonstrativ
  6. Ai observat mărimea florii-soarelui? Am înțeles că filmul ar apărea săptămâna viitoare în cinematografe.
  7. Alex nu s-a ocupat întotdeauna de apicultură ȘI NU A FOST MEREU FERICIT. – coordonare prin joncțiune copulativă; Alex nu s-a ocupat întotdeauna de apicultură, DAR acum se simte fericit. – coordonare prin joncțiune adversativă
  8. Ții/ la/ bunăstarea / ia-ți / copiii/ ai.”

 
 

Urmărește-ne pe Google News