Alegeri Franța, rezultate finale: Macron câștigă clar un nou mandat prezidențial, dar Le Pen obține un rezultat record pentru extrema-dreaptă

După numărarea a 89% din voturi, situația stă așa:

Emmanuel Macron: 56,47%
Marine Le Pen: 43,53%

„Vreau să le mulțumesc tuturor francezilor care, în primul și al doilea tur, mi-au acordat încrederea lor pentru a construi o Franță mai independentă, o Europă mai puternică, prin investiții și schimbări profunde”, a spus președintele reales.

„Știu că mulți dintre compatrioții noștri au votat pentru mine astăzi, nu pentru a-mi susține ideile, ci pentru a bloca extrema dreaptă. Și vreau să le spun aici că sunt conștient că acest vot mă obligă pentru anii următori”, a spus Emmanuel Macron în discursul victoriei. El a asigurat că va ține cont de atașamentul acestor oameni față de Republică.

„Mă gândesc în cele din urmă și la cei care au votat-o pe doamna Le Pen”, a mai spus el, cerându-le susținătorilor săi să nu o huiduie pe rivala sa de extremă dreaptă.

„Încă de la început v-am cerut să nu fluierați niciodată, pentru că de acum încolo nu mai sunt candidatul unui partid, ci președintele tuturor”, a spus el.

Președintele a mai spus că dorește să își continue proiectul „cu putere” în anii care vor urma și că va fi face tot posibilul pentru a lupta împotriva diviziunilor, asigurându-se în fiecare zi că toată lumea este respectată și continuând să lucreze pentru o societate mai echitabilă.

El a declarat că „războiul din Ucraina ne amintește că trecem prin momente tragice”.

Macron a promis de asemenea o „nouă metodă” de guvernare a Franței, asigurând că „nimeni nu va fi lăsat pe drumuri”. „Această nouă eră nu va fi continuitatea mandatului care se încheie”, a asigurat președintele reales în timpul discursului.

Discursul relativ scurt al lui Macron s-a încheiat în aplauzele suporterilor și cu imnul Franței, cântat pe scenă.

Alături de soția sa și de mai mulți copii ai voluntarilor și ai militanților de campanie, Emmanuel Macron a sosit lângă turnul Eiffel pe acordurile Odei Bucuriei, imnul Europei. Un semn al europenismului pe care Macron l-a promovat în timpul campaniei. Rivala sa, Marine Le Pen, nu a folosit Oda Bucuriei, dar și-a încheiat discursul înfrângerii cântând, împreună cu suporterii, Marseilléza, imnul Franței. Președintele se va adresa suporterilor săi și întregii Franțe.

Ministerul de Interne a început să publice primele rezultate oficiale parțiale. După numărarea a 50% din voturi, situația stă așa:

Emmanuel Macron: 51,91%
Marine Le Pen: 48,09%

Majoritatea celor care au votat în primul tur pentru ecologistul Yannick Jadot (68%) și conservatoarea Valérie Pécresse (51%) au ales să pună ștampila pe Macron în runda finală, arată un sondaj al institutului Elabe pentru BFMTV.

Doar 38% dintre alegătorii lui Melenchon l-au votat însă pe Macron, în vreme ce 18% au ales-o pe Le Pen, iar cei mai mulți – 44% au preferat să se abțină.

Majoritatea alegătorilor lui Eric Zemmour (80%) au preferat-o în turul doi, în mod evident, pe Marine Le Pen.

Stângistul radical Jean-Luc Mélenchon a vorbit și el după aflarea rezultatelor, pentru a saluta înfrângerea lui Le Pen, pentru a-l critica pe Macron și pentru a începe deja campania electorală pentru legislativele din luna iunie.

„Urnele de vot au decis. Marine Le Pen este învinsă. Franța a refuzat în mod clar să îi încredințeze viitorul, iar aceasta este o veste foarte bună pentru unitatea poporului nostru”, a spus liderul partidului La France insoumise.

Mélenchon a apreciat că Macron cel mai neconvingător președinte ales al celei de-a V-a Republici. „Monarhia sa prezidențială supraviețuiește implicit și în urma constrângerii unei alegeri părtinitoare”, a spus el.

Mélenchon s-a adresat apoi bazei sale electorale, în vederea alegerilor legislative.

„A treia rundă electorală începe în această seară. Pe 12 și 19 iunie încep alegerile legislative. Îl puteți învinge pe domnul Macron. O altă lume este încă posibilă”, a spus Mélenchon, care i-a invitat pe alegători să voteze pentru partidul său.

„Pe 12 și 18 iunie, invitându-vă să mă alegeți în calitate de prim-ministru, vă invit să creăm împreună un nou viitor pentru poporul nostru”, a spus el.

„După două săptămâni de metode nedrepte, brutale și violente îndreptate împotriva noastră, ideile pe care le reprezentăm au atins noi culmi”, a declarat Marine Le Pen după aflarea rezultatelor. Ea a apreciat că scorul său este „o victorie răsunătoare”.

„Milioane de compatrioți au ales tabăra națională și schimbarea. Prin urmare, adresez cele mai profunde mulțumiri tuturor celor care au avut încredere în mine în primul tur și tuturor celor care, cu milioanele, ni s-au alăturat în al doilea tur”, a spus ea.

„Nu am niciun resentiment azi. Am fost îngropați de o mie de ori și de o mie de ori istoria a dovedit că cei care au prezis sau au sperat în dispariția noastră s-au înșelat”, a mai spus Le Pen.

„Simt o formă de speranță. Acest rezultat este, atât pentru liderii noștri francezi, cât și pentru liderii europeni, mărturia unei mari neîncrederi a poporului francez față de ei, pe care nu o pot ignora”, a spus candidata extremei-drepte.

„Îmi voi continua angajamentul față de Franța și față de francezi”, a promis duminică seara candidata extremei-drepte, care a obținut 41,8% din voturi, potrivit primelor estimări.

Emmanuel Macron a fost reales președinte al Republicii cu 58,2% din voturi, potrivit primelor estimări.

Președintele în exercițiu o devansează clar pe candidata Rassemblement National, care este creditată cu 41,8% din voturi, potrivit estimărilor Ipsos-Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France24-RFI-MCD.

Alte estimări, făcute de institutul Elabe îl creditează pe Macron cu 57,6% și pe Le Pen cu 42,4%.

Urmează ca scorul să fie confirmat de rezultatele oficiale, dar estimările sunt în general destul de precise.

Macron a câștigat acum cinci ani în fața lui Le Pen cu 66,10%. Rezultatul de azi este evident mai slab, dar președintele poate fi totuși mulțumit, după emoțiile din ultimele săptămâni.

Pentru Le Pen, scorul reprezintă o nouă înfrângere. Însă reprezintă totodată și un rezultat record obținut de extrema-dreaptă în al doilea tur al prezidențialelor.

Primele estimări ale scorului alegerilor sunt făcute publice în momentul în care s-au închis secțiile de votare din marile orașe – la ora locală 20.00 (21.00 ora României).

Atenție, nu este vorba despre exit-poll-uri.

Pentru a oferi o proiecție cât mai precisă, institutele de sondare recurg la estimări făcute în secțiile de votare, pe baza primelor buletine de vot numărate după închiderea – cu o oră mai devreme – a secțiilor din rural și din orașele mici.

„Acest lucru nu are nimic de-a face cu sondajele. Acelea se bazează pe informații declarative, în timp ce noi ne bazăm pe buletinele de vot numărate. Este mult mai precis”, a explicat Vincent Thibault, director de studii la institutul de sondaje Elabe, cu care colaborează BFMTV.

Astfel, un set de 250 până la 300 de secții de votare sunt selectate de către institutele de sondare. Aceste secții sunt amplasate în regiuni foarte diverse, în zone rurale, suburbii și în centrele orașelor. Scopul este ca rezultatul estimat să fie cât mai reprezentativ.

În fiecare secție, un reprezentant al institutului de sondare asistă la numărarea buletinelor, apoi transmite primele rezultate.

„Datele din primele estimări, analizate cu un algoritm, dau rezultatul” și ne permit să obținem estimări între 19.30 și 19.45, a explicat Vincent Thibault.

Pentru marile orașe, algoritmul este unul diferit. „Avem un truc”, a asigurat Vincent Thibault, menționând un algoritm specific, în condițiile în care unii candidați au tendința de a fi mai puternici în zonele rurale și mai puțin performanți în centrele urbane.

Directorul departamentului de cercetare a precizat că această distorsiune este „bine cunoscută” și este întotdeauna luată în considerare în estimări. Noi actualizări urmează apoi, care corectează orice erori ale primelor estimări.

Potrivit estimărilor a patru sondaje de opinie realizate duminica aceasta de patru institute de sondare franceze renumite, Emmanuel Macron este creditat cu 55%-58% din voturi, în timp ce Marine Le Pen ar obține 42-45% din voturi, scrie publicația belgiană La Libre.

Aceste rezultate se bazează pe sondaje de opinie efectuate pe Internet în rândul cetățenilor care au votat înainte de ora 17.00.

Iată rezultatele în funcție de fiecare institut de sondare:

Harris Interactive: 55% pentru Emmanuel Macron – 45% pentru Marine Le Pen

Ifop: 55% pentru Emmanuel Macron – 45% pentru Marine Le Pen

OpinionWay: 58% pentru Emmanuel Macron – 42% pentru Marine Le Pen

BVA: 57% pentru Emmanuel Macron – 43% pentru Marine Le Pen

Majoritatea secțiilor de votare s-au închis la ora 19.00 în Franța (20.00, ora României). Ultimele secții de votare, din marile orașe precum Paris, Lyon, Bordeaux, Strasbourg, Nisa și Marsilia se închid la ora 20.00 (21.00 ora României), când vor fi oferite și primele estimări ale scorului.

Absenteismul din turul doi de scrutin al prezidențialelor franceze va fi de 28%, potrivit estimării făcute de institutul de sondare Elabe pentru BFMTV și L’Express. Un nivel crescut față de primul tur de scrutin, când absenteismul a fost de 26,31%.

Este de fapt cel mai ridicat absenteism al turului doi de la alegerile din 1969 și până în prezent, potrivit datelor oficiale, citate de BFMTV.

Prezența la vot era de 63,23% la ora 17.00 (18.00, ora României), potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne, în scădere față de primul tur, când cifra era 65% la aceeași oră.

Cifra este de asemenea în scădere față de turul doi al prezidențialelor din 2017, când prezența la vot la ora 17.00 era de 65,3%, dar și față de rundele finale ale precedentelor scrutine, din 2012, 2007 și 2002.

La Libre Belgique oferă și rezultatele neoficiale ale alegerilor din diaspora. În mai multe țări, Macron a câștigat cu o diferență uriașă.

În Argentina, actualul președinte este creditat cu 89%, în Brazilia cu 86%, în Columbia cu 91%, în Republica Dominicană cu 62%, în Canada (fără vancouver) cu 86%, iar în SUA cu 92%.

Publicația belgiană La Libre prezintă o serie de rezultate din teritoriile franceze de peste mări, care o arată pe Marine Le Pen câștigătoare.

Potrivit Le Libre, care nu precizează de unde a obținut rezultatele, Le Pen ar fi obținut 60,87% în Martinique, 60,70% în Guyana și 69,60% în Gudeloupe.

Macron a câștigat în toate aceste teritorii în urmă cu cinci ani. De atunci, lucrurile s-au schimbat, localnicii fiind extrem de nemulțumiți de politica COVID a administrației franceze, dar și de politicile sociale.

Le Pen ar fi câștigat și în Saint-Martin, Saint-Barthélemy și Saint-Pierre-et-Miquelon, în vreme ce Macron este în frunte în Polinezia franceză, potrivit Le Libre.

În urmă cu două săptămâni, publicația belgiană a prezentat de asemenea pe surse rezultatele primului tur în teritoriile de peste mări, care au fost confirmate ulterior de anunțurile oficiale. Atunci, stângistul radical Jean-Luc Melenchon a câștigat în aceste regiuni, cu peste 50% din voturi, Macron obținând de asemenea un rezultat slab.

Rezultatele din teritoriile de peste mări sunt puțin relevante din punct de vedere statistic, în condițiile în care ele adună maxim câteva sute de mii de voturi.

Emmanuel Macron și Marine Le Pen s-au întâlnit în turul al doilea din 2017 și se întâlnesc și acum. Dar un astfel de scenariu s-a mai petrecut acum câteva decenii în Franța.

În cea de-a cincea Republică, este pentru a doua oară când doi candidați se confruntă în mod repetat în turul al doilea a două scrutine prezidențiale succesive, scrie Le Monde.

François Mitterrand și Valérie Giscard d’Estaing s-au confruntat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1974 și 1981.

Orașul Bordeaux este unul dintre cele mai prospere din Franța, un centru urban în plină dezvoltare.

La puțin peste o oră de mers cu mașina sau cu trenul, Sainte-Foy-la-Grande pare undeva la polul opus. Micul oraș medieval de pe râul Dordogne a prosperat cândva, cu o economie bazată pe producția de vin, dar acum este una dintre cele mai sărace comune din Franța continentală.

Aceste două extreme din același departament francez, Gironde, ilustrează realitatea Franței de astăzi, în timp ce alegătorii își aleg următorul președinte: țara se confruntă cu o fractură profundă, între locurile în care oamenii prosperă, în frunte cu centrele urbane și zonele turistice atractive, și locurile în care nu o duc bine, inclusiv orașele mici și zonele rurale, precum și suburbiile sărace.

Mai multe despre fractura profundă dintre Franța prosperă și cea „uitată”

Emmanuel Macron a votat duminica, în jurul orei locale 13:10, la Le Touquet (Pas-de-Calais), pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Dacă va câștiga, Macron se va adresa francezilor de lângă Turnul Eiffel, potrivit Francetvinfo. Membrii guvernului îi vor fi alături.

Candidata extremei drepte Marine Le Pen are șanse la o victorie în alegerile prezidențiale. De aceea, Germania ar trebui să se pregătească pentru un scenariu sumbru, cel târziu în perspectiva anului 2027, scrie politoloaga germană Sophie Pornschlegel în ziarul Tagesspiegel.

În curând, avertizează ea, ne-am putea confrunta cu scenariul pe care îl știm deja din 2016 și din SUA: o victorie electorală a unui candidat populist, de extremă dreapta, în una dintre cele mai importante țări partenere ale Germaniei. Diferența este că Marine Le Pen, ca președintă a Franței, ar avea consecințe și mai directe pentru Germania decât un Donald Trump la Casa Albă.

În primul rând, subliniază politoloaga, o extremă dreaptă la Palatul Elysée ar putea anunța sfârșitul democrației în Europa.

Mai multe observații îngrijorătoare făcute din Germania, aflată cu ochii spre Franța.

Prezența la vot era de 26,41% la prânz, potrivit Ministerului de Interne, citat de Le Monde.

Cifra este în creștere cu 0,93% față de primul tur din 10 aprilie, când prezența la vot la aceeași oră era de 25,48%.

Prezența la vot este în scădere însă față de ultimele alegeri, din 2017, 2012 și 2007.

Ca în primul tur de scrutin, candidata Rassemblement National la președinție a votat în Hénin-Beaumont. În cursul zilei de astăzi, ea va merge la Paris pentru o petrecere la Pavillon d’Armenonville din Bois de Boulogne. Dacă va câștiga, intenționează să defileze prin Paris cu autobuzele sale de campanie.

Înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța, cele mai importante ziare franceze s-au pronunțat în mod ferm în favoarea lui Emmanuel Macron.

Principalul scop al acestei poziționări este împiedicarea unei victorii a lui Marine Le Pen, care are o șansă mai mare ca niciodată pentru a ajunge la putere.

„Duminică nu există decât o singură modalitate de a contribui la împiedicarea sosirii la putere a candidatei unui partid de extremă dreapta, Marine Le Pen: votul pentru adversarul ei, Emmanuel Macron, indiferent de greșelile pe care le-a făcut în primul său mandat, indiferent de nemulțumirile pe care le putem avea față de politicile sale, indiferent de responsabilitatea pe care o are pentru prezența Rassemblement National în acest al doilea tur. Nici votul în alb, nici abținerea nu vor fi de vreun folos pentru a ne feri țara de ceva ireparabil”, spune editorialul Le Monde.

Mai multe detalii despre ce scriu ziarele franceze cu privire la ziua alegerilor.

Francezii din România îşi aleg duminică preşedintele şi pot să îşi exprime votul în secţii amenajate la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, scrie Agerpres.

Respectivele secţii de votare sunt la Ambasada Franţei din Bucureşti, la Institutul Francez din Cluj-Napoca şi la Institutul Francez din Iaşi.

După primul tur de scrutin, care a fost organizat pe 10 aprilie, Ambasada Franţei a transmis că 3.040 de francezi s-au înscris pentru a-şi exprima votul. Dintre aceştia, 1.451 au votat. În total, au fost exprimate 1.435 de voturi, pe lângă 12 voturi anulate şi patru, în alb.

La primul tur, 42,44% dintre votanţii din România l-au ales pe actualul preşedinte, Emmanuel Macron, iar 6,2 %, pe contracandidata sa din al doilea tur, Marine Le Pen.

Francezii merg azi la urne pentru a-și alege președintele. Votul va stabili dacă Franța, una dintre cele mai puternice economii din UE și din lume, va fi condusă de un șef de stat pro-european, în persoana lui Emmanuel Macron, sau de unul extremist și eurosceptic – Marine Le Pen.

Votul a început la ora locală 08.00 (09.00 ora Bucureștiului) și se încheie la ora 20.00 (21.00, ora Bucureștiului). Rezultatele oficiale sosesc în următoarele ore, dar proiecțiile oferite chiar în momentul închiderii urnelor sunt de obicei de încredere.

Sondajele de opinie îl indică pe Macron drept probabil câștigător, dar cu o marjă mult mai mică decât în 2017, când a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi.

Oricine va câștiga azi, scrie Reuters, o va face cu o majoritate mică și după o campanie electorală care i-a obosit și divizat pe francezi.

În cazul unei victorii a lui Macron, acesta se va confrunta cu un al doilea mandat dificil, cu o perioadă de miere redusă sau chiar inexistentă, în vreme ce alegătorii de toate culorile politice vor ieși probabil în stradă împotriva proiectului său de a continua reformele pro-business și de a crește vârsta de pensionare.

Dacă Le Pen va fi cea câștigătoare, toată lumea trebuie să se aștepte la o schimbare radicală a politicilor interne și internaționale ale Franței, în vreme ce protestele de stradă ar putea începe imediat.

În trecut, partidul președintelui ales a câștigat în mod tradițional aceste alegeri legislative, care îi ofereau astfel șansa de a-și impune proiectul electoral cu care îi convinsese pre francezi. De data aceasta, nici Macron, nici Le Pen nu ar avea asigurată o astfel de victorie.

Puterea de cumpărare este principala preocupare a alegătorilor, un lucru normal, ținând cont de creșterea substanțială a inflației și a majorării prețurilor la energie în special. Le Pen și-a axat mare parte din campanie pe această problemă.

Sondajele au arătat că alegătorii sunt nemulțumiți de politica economică a lui Macron. Președintele a aplicat politici favorabile mediului de afaceri, pe care l-a impulsionat, în vreme ce mulți francezi cu venituri modeste se simt „lăsați în urmă”.

Șomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar cei intervievați nu cred că vreunul dintre adversarii săi s-ar descurca mai bine.

Modul în care președintele a gestionat pandemia COVID-19 ar putea juca, de asemenea, un rol.

Importante s-ar putea dovedi de asemenea politicile divizive propuse de Marine Le Pen, care vrea să interzică purtarea vălului musulman în spațiul public, să reducă migrația și să impună, prin lege, o serie de prevederi discriminatorii pentru străini.

Ultimul sondaj Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde, realizat vineri, arată că președintele în exercițiu se află în fruntea intențiilor de vot, cu 56,5%. Candidata de extremă-dreapta ar obține 43,5%.

Donald Trump și referendumul pentru Brexit au arătat că populiștii pot obține victorii electorale surprinzătoare, contrazicând sondajele. Dar analiza Ipsos-Sopra Steria este una solidă. Pentru acest sondaj au fost chestionate 12.129 de persoane. Intențiile de vot sunt calculate pe baza răspunsurilor oferite de persoanele care sunt „sigure că vor vota și și-au exprimat intenția de a vota”, adică 7.549 de persoane, ceea ce oferă o marjă de eroare foarte mică – 1,1 puncte procentuale.

Aceste estimări confirmă rezultatele precedentului sondaj, realizat între 15 și 18 aprilie de același institut Ipsos-Sopra Steria, care îl credita pe Macron cu 56% din intențiile de vot.

Între timp, a avut loc dezbaterea dintre cele două runde. Macron a fost cel care considerat câștigătorul confruntării, în vreme ce Le Pen a părut mai puțin credibilă, a avut propuneri vagi și confuze.

În pofida acestui handicap, baza electorală a lui Le Pen pare foarte solidă: 92% dintre alegătorii săi sunt siguri de alegerea lor, față de 94% pentru Emmanuel Macron. Stagnarea nivelului intențiilor de vot pentru președintele în exercițiu pare să indice, așadar, că dezbaterea nu pare să fi avut un efect puternic.

De fapt, avertizează Le Monde, este posibil ca Macron să sufere, paradoxal, de o demobilizare a taberei sale, tocmai din cauza statutului său de favorit. Prezentat ca viitor învingător, beneficiind de un avans clar, el a dus o campanie totuși neconvingătoare. Astfel, o parte din electoratul său ar putea fi tentat să se abțină.

Pericolul unei prezențe scăzute la vot nu este neglijabil și constituie principala necunoscută a alegerilor din 24 aprilie.

Potrivit sondajului Ipsos, prezența la vot duminică este estimată între 71,5% și 75,5% – o medie de 73,5%, față de 74,5% în turul al doilea din 2017. O parte din electoratul de stânga ar putea lipsi.

Președinții francezi dispun de o putere semnificativă, mai mare decât cea a altor lideri occidentali și se lovesc de puține constrângeri care le limitează prerogativele.

Spre deosebire de prim-miniștrii britanici sau de cancelarii germani, spre exemplu, aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de către popor pentru mandate de cinci ani. Important: la scurt timp după aceste alegeri, francezii merg iarăși la urne pentru a vota pentru parlamentarii din Adunarea Națională, camera inferioară a legislativului, unde mandatele durează, de asemenea, cinci ani.

Faptul că aceste două alegeri au loc în același ciclu de cinci ani crește puternic probabilitatea ca Franța să voteze parlamentari care îl susțin pe președintele nou ales, ceea ce înseamnă că șeful statului se poate baza pe o majoritate loială pentru impunerea politicii.

Premierul Franței joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca și Parlamentul. Însă președintele, care îl numește pe prim-ministru, este cel care stabilește o mare parte din agenda țării.

Urmărește-ne pe Google News