42 comentariiUPDATE 17 octombrie, ora 07.30: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 98,43% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 35,40%
Coaliția Civică: 30,68%
A Treia Cale: 14,41%
Noua Stânga: 8,60%
Confederația: 7,16%
UPDATE 23.00: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 98,43% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 35,78%
Coaliția Civică: 30,34%
A Treia Cale: 14,43%
Noua Stânga: 8,53%
Confederația: 7,15%
UPDATE 21.00: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 92,45% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 36,29%
Coaliția Civică: 29,82%
A Treia Cale: 14,46%
Noua Stânga: 8,42%
Confederația: 7,20%
UPDATE 20.00: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 88,08% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 36,52%
Coaliția Civică: 29,58%
A Treia Cale: 14,50%
Noua Stânga: 8,37%
Confederația: 7,23%
UPDATE 19.00: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 81,48% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 36,70%
Coaliția Civică: 29,45%
A Treia Cale: 14,44%
Noua Stânga: 8,38%
Confederația: 7,22%
UPDATE 17.40: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 72% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 37,24%
Coaliția Civică: 28,87%
A Treia Cale: 14,45%
Noua Stânga: 8,31%
Confederația: 7,26%
UPDATE 15.20: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 58% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 37,78%
Coaliția Civică: 28,33%
A Treia Cale: 14,40%
Noua Stânga: 8,29%
Confederația: 7,29%
UPDATE 14.50: Ultimele date oficiale ale Comisiei Electorale Naționale încep să se apropie de cele ale exit-poll-urilor. După centralizarea rezultatelor de la 55% din secțiile de votare, situația arată așa:
Partidul Lege și Justiție: 37,97%
Coaliția Civică: 28,19%
A Treia Cale: 14,38%
Noua Stânga: 8,23%
Confederația: 7,30%
UPDATE 12.55: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 41,7% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 39,13%
Coaliția Civică: 27,14%
A Treia Cale: 14,30%
Noua Stânga: 8,05%
Confederația: 7,38%
UPDATE 10.45: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 26,43% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 40,06%
Coaliția Civică: 26,40%
A Treia Cale: 14,01%
Noua Stânga: 8,06%
Confederația: 7,40%
UPDATE 09.30: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 18,99% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 40,39%
Coaliția Civică: 26,21%
A Treia Cale: 13,87%
Noua Stânga: 7,99%
Confederația: 7,42%
Cifrele oficiale diferă cu câteva puncte procentuale în favoarea conservatorilor, față de exit-poll-uri.
UPDATE 08.30: Datele oficiale ale Comisiei Electorale Naționale după centralizarea rezultatelor de la 11,21% din secțiile de votare:
Partidul Lege și Justiție: 40,17%
Coaliția Civică: 26,55%
A Treia Cale: 13,66%
Noua Stânga: 8,34%
Confederația: 7,35%
UPDATE 07.30: Rezumatul unei zile cruciale pentru viitorul Poloniei
Partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a obținut cele mai multe voturi la alegerile generale de duminică, potrivit sondajelor efectuate la ieșirea de la urne, dar blocul de trei partide din opoziția liberală pare să fie cel care a adunat o majoritate parlamentară, cu șansa de a prelua puterea, după opt ani de guvernare naționalistă.
Exit-poll-ul Ipsos a acordat PiS 36,8% din voturi, ceea ce s-ar traduce prin 200 de parlamentari în parlamentul cu 460 de locuri
Partidele de opoziție, în frunte cu Coaliția Civică (KO), de orientare liberală, partidul condus de Donald Tusk, ar urma să obțină împreună 248 de locuri, KO fiind creditat cu 31,6% din voturile exprimate.
În primul rând, acest scor trebuie confirmat de rezultatele oficiale, iar Comisia Electorală Centrală a numărat mai puțin de 10% din voturi. În Slovacia, exit-poll-ul dat publicității seara, după alegerile recente, a fost contrazis de rezultatele oficiale de a doua zi dimineață, spre exemplu.
Apoi, chiar dacă rezultatele oficiale confirmă acest scor, Tusk și aliații săi, A Treia Cale (de centru-dreapta) și Noua Stângă, ar putea fi nevoiți să aștepte săptămâni sau chiar luni înainte de a avea ocazia să formeze un guvern, spun experții citați de Reuters.
Președintele Andrzej Duda, un aliat al PiS, a declarat că ar oferi prima șansă partidului câștigător, sugerând că premierul Mateusz Morawiecki sau un alt lider de partid ar avea această oportunitate. Șansele PiS sunt aproape inexistente însă, la prima vedere, singurul aliat, coaliția extremistă Confederația, obținând un scor de 6,2%.
Ambele tabere susțin puternic Ucraina în războiul ei împotriva Rusiei. Însă principalele partide, PiS și KO, sunt în contradicție pe alte teme majore, care au polarizat țara în timpul campaniei tensionate.
De când a ajuns la putere, în 2015, PiS s-a ciocnit cu UE pe tema derapajelor democratice, a fost acuzat de critici că a îngrădit independența judecătorilor, a presei, că a atacat drepturile comunității LGBT și drepturile femeilor, adoptând o legislație anti-avort foarte strictă, care a scos în stradă o mulțime imensă de protestatari.
În ciuda subvențiilor generoase pe care le acordă unei pături a populației, și a politicii sale protecționiste, apreciate de mare parte a țării, PiS a suferit recent și din cauza scăderii puterii de cumpărare a polonezilor.
Nemulțumirile adunate și tensiunile ajunse la apogeu în campania electorală au avut drept rezultat o prezență record la urne, 72,9%. În unele cazuri, oamenii au stat la vot câte șase ore.
Prezența în capitală a fost una ridicată. Dar mulți alegători din Varșovia, unde KO câștigă de obicei, au călătorit în orașele din afara capitalei, bastioane ale PiS, pentru a vota. Cozile lungi erau încă vizibile în fața unor secții de votare chiar și după ce alegerile s-au încheiat oficial, scrie Reuters.
Donald Tusk a declarat că, dacă va ajunge la putere, va încerca să deblocheze cele aproximativ 110 miliarde de euro din fondurile UE destinate Poloniei, care au fost înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept. El a promis de asemenea refacerea relațiilor cu Bruxelles-ul și o lege mai flexibilă privind avortul.
Este puțin probabil ca acest lucru să fie atât de simplu însă, deoarece modificările la orice lege promovată de PiS ar necesita în continuare semnătura președintelui Andrzej Duda, un aliat al conservatorilor.
UPDATE 07.00: Un al doilea exit-poll care ar fi trebuit să fie publicat la ora 03.00 a fost întârziat, unii comentatori spunând că acest lucru a fost cauzat de prezența record la urne, scrie Reuters.
Rezultatele oficiale parțiale ar trebui să fie publicate luni, dar lucrurile progresează lent deocamdată. Până la ora locală 5:30 (06.30 ora României), doar aproximativ 3,6% din voturi fuseseră numărate, potrivit comisiei electorale.
UPDATE 06.55: PiS va încerca să formeze un nou guvern cu o majoritate parlamentară stabilă după alegerile parlamentare de duminică, dacă președintele îi va da această sarcină, a declarat premierul Mateusz Morawiecki.
El a făcut această declarație după încheierea votului la alegerile parlamentare din țară și publicarea unui sondaj la ieșirea de la urne duminică seara.
Premierul a declarat pentru televiziunea publică TVP Info: „Dacă președintele încredințează formarea unui guvern candidatului partidului câștigător, vom încerca să construim un guvern stabil”.
UPDATE 23.15: Experții spun că, chiar dacă sondajele efectuate la ieșirea de la urne sunt corecte, ar putea dura săptămâni întregi până când vom cunoaște forma următorului guvern al Poloniei.
„O decizie importantă îl așteaptă pe președintele Duda. Dacă sondajele la ieșirea de la urne sunt corecte, PiS este cel mai mare partid (200 de locuri), dar coaliția de opoziție are majoritatea (248). Cui va da Duda prima șansă de a forma guvernul? Dacă se va alia cu PiS, ar putea întârzia cu multe săptămâni preluarea puterii de către opoziție”, a explicat pe X (fostul Twitter), Stanley Bill, profesor de studii ploneze la Universitatea Cambridge.
„Duda a spus că va da prima șansă celui mai mare partid (abordarea obișnuită), ceea ce înseamnă în mod clar PiS. Dar s-ar putea schimba acest lucru în condițiile în care PiS pare să nu aibă nicio cale spre majoritate (Confederația obținând doar 12 locuri)? Probabil că nu”, a spus experrtul.
„În concluzie, chiar dacă exit-poll-urile sunt corecte, ar putea dura multe săptămâni (până la sfârșitul lunii noiembrie) până când opoziția va avea șansa de a forma guvernul. Duda ar putea da prima șansă PiS, iar între timp s-ar putea întâmpla multe lucruri. Chiar și mici diferențe în rezultatele oficiale ar putea schimba situația”, a mai spus Bill.
https://twitter.com/StanleySBill/status/1713640906639777807?ref_src=twsrc%5Etfw UPDATE 22.55: În vreme ce exit-poll-ul pare să semnaleze o schimbare de guvern la Varșovia, unii observatori preferă să rămână precauți, până la aflarea rezultatelor finale oficiale.
Un sondaj de opinie efectuat la ieșirea de la urne în alegerile din Slovacia de la începutul acestei luni părea să arate o victorie a unei coaliții progresiste. Rezultatele reale au fost surprinzător de diferite, confirmând victoria fostului premier populist Robert Fico.
În cazul Poloniei, rezultatele oficiale clare ar trebui să apară în această noapte sau mâine dimineață.
UPDATE 22.50: Marea problemă a conservatorilor este că singurul lor posibil partener, coaliția extremistă Confederația, a înregistrat un scor mult mai slab decât sugerau sondajele. Coaliția care era creditată cu aproximativ 9% în sondaje, și care în primăvară ajunsese la aproximativ 14%, a adunat în cele din urmă doar 6,2%, potrivit exit-poll-ului.
UPDATE 22.45: Veteranul politicii conservatoare poloneze, Jarosław Kaczyński, liderul partidului Lege și Justiție, a salutat victoria grupării sale, dar a părut și el reticent în privința viitorului.
„Acesta este un mare succes al formațiunii noastre și al proiectului nostru pentru Polonia. Rămâne întrebarea dacă acest succes va putea fi transformat într-un nou mandat al guvernului nostru. Și încă nu știm acest lucru”, a admis el, după alegeri.
UPDATE 22.40: „Este sfârșitul vremurilor rele, este sfârșitul guvernării PiS, am reușit”, a declarat Donald Tusk, liderul Coaliției Civice, principalul partid de opoziție, în aplauzele suporterilor adunați.
„Am câștigat democrația, am câștigat libertatea, am câștigat Polonia noastră liberă și iubită. Această zi va fi amintită în istorie ca o zi luminoasă, renașterea Poloniei”, a spus el.
Exit-poll-urile par într-adevăr să arate o cale pentru opoziția comună de a forma o coaliție și nicio variantă viabilă pentru PiS.
UPDATE 22.06: Partidul de guvernământ din Polonia, Lege și Justiție (PiS), a obținut 36,8% din voturi în cadrul alegerilor parlamentera potrivit unui sondaj efectuat la ieșirea de la urne, ceea ce îi conferă 200 de locuri în parlamentul de 460 de locuri, informează Reuters.
Partidul a ieșit învingător, așa cum arătau sondajele, însă a pierdut majoritatea.
Coaliția Civică (KO), gruparea liberală condusă de fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a obținut 31,6% din voturi, respectiv 163 de locuri, mai arată exit-pollurile.
„Salut miile de oameni care au stat la coadă la secțiile de votare. Astăzi putem să o spune, vremurile rele se încheie. Este finalul guvernării PiS”, a declarat Donald Tusk, la scurt timp după închiderea urnelor, potrivit Onet.pl.
Cele două grupări cu care partidul condus de Tusk poate forma o majoritate – A Treia Cale și Noua Stângă – au obținut 13%, respectiv 8,6% din voturi.
Alegerile parlamentare au fost marcate de o prezență record la vot: 72,9% – cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din istoria postcomunistă a Poloniei.
UPDATE 19.00: Prezența la vot până la ora 17.00 era de 57,54%, a anunțat Comisia Electorală Națională. Cifrele sugerează că Polonia se îndreaptă spre o prezență record la acest scrutin. Pentru comparație, prezența la vot la alegerile pentru Sejm și Senat din 2019 era de 45,94%, scrie Gazeta Wyborcza.
O prezență mare se înregistra în Varșovia, spre exemplu – 63,17%.
UPDATE 16.00: Calculele estimative ale publicației poloneze Onet, bazate pe cele mai recente date ale Comisiei Electorale Naționale, sugerează că prezența finală la vot în aceste alegeri ar putea fi de aproximativ 65-70%.
Prin urmare, există șanse foarte mari ca recordul de participare la alegerile parlamentare din 1989 din Polonia (62,7%) să fie depășit.
În 2019, a lipsit doar un punct procentual pentru un astfel de record – 61,7%.
Doar al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2020 a ridicat ștacheta mai sus, cu o prezență record finală de 68,2%.
UPDATE 15.00: Comisia Electorală a anunțat că prezența la vot la alegerile pentru Sejm și Senat, la ora 12.00, era de 22,59% din cei cu drept de vot.
Cifrele nu includ prezența la urne din afara țării, care să fie foarte mare.
La alegerile parlamentare precedent, din 2019 prezența la vot la ora 12 era de 18, 14%, scrie cotidianul polonez Gazeta Wyborcza.
UPDATE 12.00: Aproape 400.000 de polonezi din străinătate s-au înregistrat pentru a vota la alegerile de duminică – un număr echivalent cu populația celui de-al șaptelea oraș ca mărime din Polonia, Szczecin.
Într-o cursă strânsă, mulți din diaspora poloneză speră că voturile lor ar putea fi cruciale pentru rezultat, scrie publicația Notes from Poland.
UPDATE 11.00: PiS și-a construit campania promițând stabilitate, protecționism economic, beneficii pentru populație – pe care mulți le apreciază, după opt ani de guvernare – și securitate în contextul războiului de la graniță, cu un mesaj puternic de respingere a migrației.
Discursurile sale de campanie au fost subminate de două evenimente majore.
Mai întâi, guvernul s-a trezit în mijlocul unui scandal de corupție, funcționarii săi fiind acuzați că au eliberat zeci de mii de vize contra mitei. Apoi, zilele trecute, doi dintre cei mai importanți comandanți militari ai țării și-au anunțat demisia, aparent iritați de politizarea armatei de către guvern.
UPDATE 10.00: „Întotdeauna există tendința de a spune că un scrutin este cel mai important din 1989 (și până acum), dar de data aceasta există un argument ceva mai puternic pentru a susține acest lucru. Nivelul de polarizare este o dovadă în acest sens”, a declarat pentru Politico Aleks Szczerbiak, profesor de politică la Universitatea Sussex din Marea Britanie.
Cel mai mare ziar liberal din Polonia, Gazeta Wyborcza, a făcut apel la electorat să voteze pentru demiterea PiS, într-un editorial publicat vineri.
Ziarul, care a criticat în mod frecvent partidul aflat la guvernare, a spus de asemenea că votul este la fel de important, dacă nu chiar mai important decât alegerile din 1989, care au dus la sfârșitul comunismului în Polonia.
Polonezii votează duminică în cadrul unor alegeri parlamentare deosebit de importante pentru viitorul țării, care sunt urmărite cu atenție de peste granițe.
Partidul conservator naționalist Lege și Justiție (PiS) speră că va obține un al treilea mandat, fără precedent, în vreme ce opoziția avertizează că acest deznodământ ar putea pune țara pe calea ieșirii din Uniunea Europeană.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00 și se închid la ora locală 21.00 (22.00 ora României). Primele sondaje și proiecții vor fi publicate imediat după închiderea urnelor, în vreme ce rezultate oficiale vor fi cunoscute abia luni, scrie Politico.
Sondajele de opinie sugerează că PiS va ieși învingător, dar ar putea pierde majoritatea, pe fondul nemulțumirilor legate de costul ridicat de trai, de derapajele sale democratice, care au costat Poloniei miliarde de euro din fondurile UE.
UE și Washingtonul urmăresc îndeaproape votul, în contextul războiului din Ucraina, deși atât PiS, cât și opoziția susțin rolul-cheie al Poloniei în furnizarea de sprijin militar și logistic Kievului.
Promisiunile candidaților
PiS a prezentat scrutinul ca pe o alegere între securitatea și protecția socială și culturală pe care el susține că o oferă, în fața unei migrații fără restricții, și o occidentalizare treptată pe care o consideră contrară caracterului catolic al Poloniei, scrie Reuters.
„Aceste alegeri vor arăta dacă Polonia va fi guvernată de polonezi sau de Berlin sau Bruxelles”, a declarat vineri liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, în fața susținătorilor săi la ultimul miting de campanie al partidului.
„Va câștiga guvernarea bună, patriotică… nu țipetele și ura care umplu mass-media și care afectează mințile mai slabe”, a spus el în Skarzysko Kamienna, un oraș din inima bastionului PiS, din sud-estul Poloniei.
De când a ajuns la putere în 2015, partidul a fost acuzat de subminarea normelor democratice, de politizarea instanțelor, de utilizarea presei publice pentru a-și promova propria propagandă și de incitarea la homofobie.
PiS neagă orice abatere sau faptul că dorește să părăsească UE și afirmă că reformele sale au urmăresc să facă țara și economia sa mai echitabile, eliminând în același timp ultimele vestigii ale comunismului. Și-a construit sprijinul electoral pe baza unor ajutoare sociale generoase, pe care unele partide rivale vor să le oprească.
Principalul său rival, Coaliția Civică (KO), gruparea liberală condusă de fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a făcut campanie pe baza promisiunii de a anula reformele PiS, de a-i trage la răspundere pe liderii săi și de a soluționa conflictele cu Bruxelles-ul în ceea ce privește regimul democratic.
Tusk afirmă că partidul său ar menține sprijinul social.
„Avem nevoie de schimbare dacă vreți ca valorile fundamentale precum încrederea, responsabilitatea, toleranța să domine din nou viața publică”, a declarat vineri primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, un înalt oficial al Coaliției civice, în fața alegătorilor din Kalisz, în centrul Poloniei.
Scenarii post-electorale
Cum niciunul dintre principalele partide nu pare că va atinge majoritatea de unul singur, analiștii politici spun că Polonia s-ar putea confrunta cu o perioadă de instabilitate.
Pentru PiS, o opțiune ar fi să se bazeze pe parlamentarii din partidul de extremă dreapta Confederația, al cărui sprijin în rândul alegătorilor mai tineri a crescut la începutul acestui an, pe fondul promisiunilor de a reduce taxele și de a limita sprijinul pentru refugiații ucraineni.
În cazul în care PiS eșuează, opoziția ar putea, de asemenea, să construiască o majoritate, cu două grupări mai apropiate de valorile sale – A Treia Cale și Noua Stângă. Întrebarea este dacă A Treia Cale, o alianță de centru-dreapta, va reuși să depăeașscă scorul de 8%, necesar pentru a intra în Parlament.
Alegătorii nehotărâți – aproximativ 4,4 milioane – s-ar putea dovedi cruciali. Dintre polonezii care spun că vor merge cu siguranță la urne, dar nu știu încă pentru cine vor vota, cei mai mulți se declară în favoarea opoziției democratice.
Grupul de alegători indeciși este, de asemenea, foarte mare în mediul rural, ceea ce înseamnă că electoratul rural tradițional al PiS s-ar putea prăbuși, scrie Politico.