17 comentariiPartidul Popular (PP) condus de Alberto Nunez Feijóo a câștigat alegerile legislative anticipate din Spania, dar cu un scor ceva mai mic decât cel sperat de conservatori și estimat de multe dintre sondajele de opinie.
Potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a 99,8% din voturi, PP a obținut 136 de mandate parlamentare, mult sub pragul necesar pentru formarea unei majorități – 176 de mandate.
De fapt, PP nu are suficiente mandate nici pentru a forma o majoritate cu partidul de extremă-dreaptă Vox, care a venit pe locul trei în alegeri, adunând doar 33 de mandate – cu 19 mai puține decât cele obținute la precedentele alegeri.
Dorința Vox de a anula reformele sociale progresiste ale guvernului de stânga pare, deocamdată cel puțin, să fie greu de îndeplinit.
Pe locul doi după conservatori s-a situat Partidul Socialist (PSOE) al premierului Pedro Sanchez, care a obținut 122 de mandate, un scor mai bun decât cel estimat de sondaje, cu două mandate mai mult decât în 2019, care confirmă parțial revenirea din ultimele zile ale campaniei anunțată de politicienii de stânga.
Coaliția stângii radicale Sumar, condusă de actuala ministră a muncii Yolanda Díaz, parteneră potențială a PSOE, a obținut un rezultat bun, adunând 31 de mandate parlamentare.
Rezultatele sugerează astfel că stânga a reușit să își mobilizeze electoratul pentru a evita o înfrângere usturătoare și o pendulare radicală spre dreapta a țării.
După aflarea rezultatelor, Sanchez a salutat „eșecul” blocului de dreapta. „Avem mai multe voturi și mai multe locuri decât acum patru ani”, a spus el, în vreme ce Díaz a declarat că „oamenii care au fost îngrijorați vor dormi mai liniștiți”.
De partea cealaltă, Nunez Feijóo a revendicat o victorie clară a partidului său, „care până acum un an părea imposibilă”, precum și intenția de a forma un guvern, subliniind că datoria partidelor este de a nu arunca țara într-o perioadă de incertitudine.
Ce urmează?
Presa spaniolă scrie că Partidul Popular are primul mandat pentru formarea guvernului, dar șansele sale de a obține o majoritate sunt mici, deoarece partidele regionale pe care ar trebui să se bazeze în parlament nu privesc cu ochi buni o legătură cu Vox, adeptul centralizării puterii.
Paradoxal, Sanchez este cel care are o șansă de a se menține la putere, într-un guvern minoritar, dacă câștigă din nou sprijinul partidelor regionale – ABC.es vorbește despre un nou „guvern Frankenstein”, o reeditare a actualului executiv.
În acest caz, decisivă va fi poziția partidului separatist Junts per Catalunya, care are șapte mandate parlamentare. Lidera acestei grupări, Míriam Nogueras, a dat totuși de înțeles duminică seara că nu are de gând să „îl facă pe Sanchez premier”, indiferent de ce ar primi în schimb.
În orice caz, negocierile se anunță dificile și s-ar putea întinde pe săptămâni, dacă nu luni.
Analistul politic spaniol Iago Moreno a declarat pentru BBC că un scenariu posibil este mai degrabă cel al unei noi runde electorale.
Stânga, a spus el, „are nevoie de abținerea partidului de dreapta catalan Junts. Iar posibilitatea ca Junts să voteze în favoarea lui Pedro Sánchez este foarte redusă. În acest moment, ne-am putea confrunta cu alegeri de Crăciun”, a spus expertul.
Deocamdată, singurul lucru cert este scăderea serioasă a extremei drepte, care a pierdut 19 mandate parlamentare.
„Extrema dreaptă, care se află în cel mai bun moment al său în cea mai mare parte a Europei, pierde voturi și locuri în Spania. Aproape 20. Astăzi, mai mult ca niciodată, VIVA ESPAÑA”, a scris pe Twitter un cunoscut comentator al stângii din Spania, Jordi Evolé.
UPDATE 23.50: După numărarea a 92,5% din voturi, Partidul Popular conduce relativ clar în fața socialiștilor – 136 față de 122 de mandate. Și totuși, o coaliție cu partidul de extrema-dreaptă Vox nu este suficientă pentru obținerea unei majorități parlamentare de 176 de mandate.
Motivul: Vox a obținut un rezultat mai mic decât cel în care spera – doar 33 de mandate deocamdată, cu 19 mai puține decât în 2019, la precedentele alegeri.
Pentru a obține majoritatea, blocul dreptei ar trebui să se bazeze pe ajutorul partidelor regionale, iar acest scenariu este greu de crezut, din moment ce dreapta susține centralizarea puterii.
Socialiștii, care se pot baza pe coaliția stângii radicale Sumar, cu 31 de mandate, nu au nici ei suficienți parlamentari pentru o majoritate, dar, teoretic, au mai multe șanse de a forma un guvern minoritar cu ajutorul partidelor regionale.
Oricare ar fi scenariul, jocul negocierilor ar putea dura foarte mult. Totul s-ar putea sfârși de asemenea cu declanșarea unei noi runde electorale.
UPDATE 23.30: După numărarea a 82% din voturi, Partidul Popular conduce cu 134 de mandate, urmat de socialiști cu 123 de mandate, de partidul de extremă dreapta Vox cu 33 și coaliția stângii radicale Sumar cu 31.
UPDATE 23.20: După numărarea a 75% din voturi, Partidul Popular conduce cu 132 de mandate, urmat de socialiști cu 127 de mandate, de partidul de extremă dreapta Vox cu 33 și coaliția stângii radicale Sumar cu 30.
UPDATE 23.00: După numărarea a 56% din voturi, Partidul Popular a trecut pe primul loc cu 130 de mandate, urmat de socialiști cu 129 de mandate, de partidul de extremă dreapta Vox cu 33 și coaliția stângii radicale Sumar cu 30.
UPDATE 22.55: Numărătoarea oficială parțială arată, cel puțin deocamdată, că Partidul Popular și Vox nu ar aduna cele 176 de mandate necesare pentru formarea unei majorități. De asemenea, sugerează că socialiștii lui Sanchez au obținut un rezultat mai bun decât cel previzionat de sondaje și de analiști.
UPDATE 22.50: După numărarea a 43% din voturi, socialiștii continuă să conducă cu 132 de mandate, urmați de Partidul Popular 128 de mandate, partidul de extremă dreapta Vox cu 32 și coaliția stângii radicale Sumar cu 30.
UPDATE 22.35: După numărarea a 30% din voturi, socialiștii continuă să conducă cu 133 de mandate, urmați de Partidul Popular 128 de mandate, Vox cu 32 și Sumar cu 29.
UPDATE 22.20: Primele rezultate parțiale oficiale, după numărarea a 18% din voturi au sosit și îi arată pe socialiști în avantaj, cu 128 de mandate, pe populari pe locul doi, cu 123 de mandate, urmați de Vox cu 31 de mandate și de Sumar cu 26.
UPDATE 22.00: Spania ar putea avea primul guvern de coaliție cu implicarea extremei drepte de la sfârșitul dictaturii lui Franco, în 1975.
Daniel Cetra, cercetător în economie politică la Universitatea din Barcelona, a declarat pentru BBC News că scorul exact al Partidului Popular și capacitatea acestuia de a obține sau nu o majoritate rămâne „principala problemă” acum.
El a spus că atât popularii, cât și socialiștii aflați la guvernare au luptat pentru a-și mobiliza baza de susținători, iar „dreapta pare să fi avut mai mult succes în acest sens”, a spus el.
„Spania pare să se îndrepte spre dreapta”, a adăugat expertul.
UPDATE 21.50: Partidul de extremă dreapta Vox, potențial partener al Partidului Popular conservator la guvernare, a obținut un scor mai mic decât cel al rivalilor din Sumar, coaliția stângii radicale, parteneră a socialiștilor.
Însă Vox ar putea avea în cele din urmă suficiente mandate pentru a ajuta Partidul Popular să formeze o majoritate.
Asta înseamnă că discursul său dur împotriva feminismului, a comunității LGBT și a migranților ar putea servi drept bază pentru viitoare politici guvernamentale. Vox și-a exprimat în mod repetat intenția de a anula reformele sociale adoptate de guvernul de stânga.
UPDATE 21.20: Concret, sondajul SigmaDos, realizat pentru televiziunea publică spaniolă RTVE, este cel care dă Partidului Popular 145-150 de locuri și, potențial, o mică majoritate posibilă cu Vox (24-27 de mandate), de unul sau două mandate.
O coaliție are nevoie de 176 de mandate pentru a obține majoritatea în parlamentul cu 350 de locuri.
Un alt sondaj realizat de Gad3 le oferă conservatorilor o marjă mai mare de victorie în fața socialiștilor, cu 150 de locuri față de 112 pentru socialiști. Acest sondaj creditează Vox cu 31 de mandate, ceea ce înseamnă că o majoritate a dreptei ar fi mai confortabilă.
Până ca Alberto Nunez Feijóo să ajungă șeful guvernului de la Madrid mai este nevoie ca rezultatele oficiale să confirme aceste sondaje. Și ca partidul său și Vox să cadă de acord în ceea ce privește majoritatea parlamentară, firește.
UPDATE 21.00: Un sondaj difuzat de televiziunea publică RTVE arată că Partidul Popular se situează pe primul loc în preferințele alegătorilor, cu 145-150 de mandate.
Partidul Socialist al premierului Pedro Sanchez se situează pe locul doi, cu 113-118 mandate. Coaliția stângii radicale, Sumar, este creditată cu un rezultat bun – 28-31 de mandate.
Partidul de extremă dreaptă Vox ar aduna și el 24-27 de mandate, fiind plasat pe locul patru.
Aceste sondaje difuzate imediat după închiderea urnelor sunt instantanee ale intențiilor de vot realizate în timpul campaniei.
Ținând cont că rezultatele alegerilor vor depinde probabil de câteva zeci de mandate, este foarte probabil ca o situație clară să fie disponibilă abia spre sfârșitul zilei.
UPDATE 20.00: Una dintre figurile cheie în aceste alegeri, posibil viitor premier, este Alberto Nunez Feijóo.
Liderul Partidului Popular și-a cultivat mult timp o imagine de politician „plictisitor”, declarând recent că „ceea ce pentru unii poate fi plictisitor, este pentru majoritatea cetățenilor o calitate pe care un prim-ministru ar trebui să o aibă”.
Dar un scandal vechi, care reapare cu regularitate, i-a amenințat imaginea, scrie BBC.
În 2013, cotidianul spaniol El País a scos la iveală fotografii în care Feijóo și un traficant de droguri și evazionist din Galicia, Marcial Dorado, se aflau împreună în vacanță pe un iaht în 1995.
Imaginile au fost folosite în mod regulat de adversarii lui Feijóo pentru a-l ataca pe acesta.
Feijóo s-a apărat spunând că nu știa că Dorado era un infractor atunci când cei doi s-au împrietenit, deoarece „pe atunci nu aveam internet sau Google”.
Mulți au subliniat că este puțin probabil ca Feijóo să nu fi știut care era sursa averii lui Dorado – mai ales că implicarea sa în activități criminale a fost bine documentată de presa spaniolă la acea vreme.
UPDATE 19.30: Prezența la urne scade ușor.
Participarea la vot până la ora 18.00 este de 53,12%, o scădere de aproape patru puncte procentuale (3,76) față de alegerile din 2019, când la aceeași oră, prezența era de 56,85%.
Aceste date nu includ votul prin corespondență, care anul acesta a atins cifre record cu 2,47 milioane de alegători.
Participarea a crescut în Cantabria, Insulele Canare, Extremadura, Galicia, Insulele Baleare și Asturias și a scăzut în restul. Cel mai mult a scăzut în Catalonia (11,2%) și în Comunitatea Madrid, cu aproape opt puncte în minus față de precedentele alegeri.
UPDATE 19.00: Mare parte din campanie a fost dedicată discuțiilor despre ETA, gruparea teroristă bască care și-a încetat activitatea în urmă cu mai bine de un deceniu. Partidul Popular al lui Feijóo a încercat în repetate rânduri să îl lege pe Sanchez de ETA, subliniind sprijinul parlamentar sporadic pe care guvernul său l-a primit din partea EH Bildu, un partid separatist basc despre care justiția spaniolă a stabilit în repetate rânduri că este o organizație legală și democratică, scrie Politico.
Politicienii și susținătorii Partidului Popular și-au petrecut ultimele săptămâni strigând ”Qué te votează Taxapote!” – un slogan care îl îndeamnă sarcastic pe Sánchez să obțină voturi de la Francisco Javier García Gaztelu – alias Txapote – unul dintre cei mai cunoscuți asasini ai ETA.
Folosirea frazei a fost condamnată de Colectivul Victimelor Terorismului (COVITE), un grup nepartizan care reprezintă victimele și membrii familiilor tuturor actelor de terorism, care a declarat că sloganul banalizează crimele comise de ETA și supune în mod nedrept victimele lui Txapote la trauma de a auzi mereu numele asasinului.
Sánchez s-a străduit să schimbe discuția, iar un schimb de replici tensionate cu privire la ETA a sfârșit prin a consuma o mare parte din singura dezbatere față în față dintre premier și Feijóo.
Într-un moment în care Spania se confruntă cu provocări mult mai presante – criza locuințelor, problemele climatice și cifrele foarte mari ale șomajului în rândul tinerilor – accentul pus pe o grupare teroristă defunctă a distras atenția într-un mod nenecesar, au spus unii comentatori.
UPDATE 18.30: Un loc unde procesul de votare s-a încheiat deja este satul Villarroya, unde toți cei șapte alegători înregistrați au votat în 25 de secunde de la deschiderea secțiilor de votare în această dimineață.
Micuțul sat, situat în provincia La Rioja, s-a mândrit mult timp cu faptul că este cea mai rapidă municipalitate spaniolă care finalizează alegerile. De data aceasta au reușit să atingă acest obiectiv cu trei secunde mai repede decât la alegerile locale din luna mai.
UPDATE 18.00: Prezența la urne este destul de ridicată, mai ridicată în orice caz decât la precedentul scrutin legislativ. Până la ora locală 14.00, prezența la vot atinsese 40,5%, potrivit Ministerului spaniol de Interne, citat de El Pais.
La ultimele alegeri din noiembrie 2019, la aceeași oră, prezența atingea 37,9%.
Cifra nu îi include pe cei 2,6 milioane de alegători care au ales să voteze prin corespondență.
Participarea a crescut în toate comunitățile, cu excepția a trei – Catalonia (-3,80%), Țara Bascilor (2,98%) și ușor în Comunitatea Madrid (-0,16%). Unde a crescut cel mai mult: Extremadura (+7,99%), Galicia (7,05%) și Castilla-La Mancha (6,63%).
UPDATE 17.00: Ultimele sondaje de opinie ofereau un avantaj Partidului Popular în fața Partidului Socialist al premierului Sanchez, dar stânga a sugerat că se află pe o pantă ascendentă, iar ultimele analize neoficiale le-ar confirma încrederea, scrie Politico.
Prezența ridicată la urne ar putea influența rezultatul, deși este neclar deocamdată ce partid va reuși să își mobilizeze alegătorii mai bine.
UPDATE 16.30: Ca întotdeauna în politica spaniolă, problema unității naționale și a independenței regionale a dominat aceste alegeri, scrie BBC.
Premierul Pedro Sanchez a fost criticat de partidele de dreapta pentru că s-a bazat pe sprijinul parlamentar al naționaliștilor catalani, care au încercat să se rupă unilateral de Spania în 2017.
El a primit, de asemenea, sprijin din partea naționaliștilor basci. Pentru mulți alegători, aceștia au legătură cu campania teroristă dusă împotriva statului spaniol de către ETA, aripa militară a mișcării, timp de decenii.
Economia este, de asemenea, o problemă majoră. În ciuda unei creșteri a PIB-ului și a unei inflații mai scăzute decât în multe state UE, rata șomajului rămâne mai mare în Spania decât oriunde altundeva în Uniunea Europeană.
Partidul Popular conservator și partidul de extremă dreapta Vox au marșat pe tema identitară, Vox în special promovând un mesaj puternic anti-imigrație.
Ambele partide de dreapta au criticat vehement reformele sociale ale guvernului, în timp ce o lege controversată privind consimțământul sexual a fost, de asemenea, abordată pe parcursul campaniei.
UPDATE 16.00: Premierul Pedro Sanchez a votat alături de soția sa la Madrid, dimineață la ora 09.00, iar presa spaniolă scrie că liderul socialist a fost întâmpinat de mai multe persoane care l-au aplaudat sau l-au numit „mincinos”.
El a mulțumit tuturor celor implicați în coordonarea zilei alegerilor și le-a spus reporterilor că este încrezător în legătură cu rezultatul, precizează agenția de presă Reuters.
În jurul orei 11.30, Alberto Núñez Feijóo și soția sa au votat, de asemenea, și au mulțumit spaniolilor pentru că au venit la urne în ciuda vremii caniculare, relatează RTVE
Spaniolii au început duminică să voteze în cadrul alegerilor legislative anticipate care le oferă două viziuni aflate într-un puternic contrast.
Socialistul Pedro Sanchez este prim-ministru din 2018 și speră că reformele sociale ale guvernului său, gestionarea crizei și coordonarea unei economii cu performanțe relativ puternice îi vor convinge pe alegători să îl mențină în funcție, într-o eventuală alianță cu coaliția stângii radicale – Sumar.
Dar sondajele arată că partidul său se află în urma Partidului Popular (PP) conservator condus de Alberto Núñez Feijóo, care ar putea sfârși la guvernare la Madrid, eventual cu ajutorul partidului de extremă dreaptă Vox.
Formarea unui nou guvern depinde oricum de negocieri complexe care ar putea dura săptămâni sau luni și s-ar putea încheia chiar cu noi alegeri.
Urnele s-au deschis la ora locală 09.00 (10.00 ora României) și se închid la ora 20.00 (21.00 ora României). Imediat după închiderea urnelor sunt așteptate primele exit-poll-uri, în vreme ce rezultatele parțiale oficiale urmează să sosească în cursul serii și al nopții care urmează.
Acestea sunt primele alegeri generale spaniole din epoca modernă organizate în căldura toridă din mijlocul verii, când mulți spanioli sunt în vacanță. Faptul că scrutinul are loc în perioada vacanțelor și a caniculei face ca estimarea ratei de participare la vot să fie foarte dificilă. Iar prezența la vot va influența și rezultatele finale.
Declanșarea anticipatelor a fost alegerea lui Sanchez, o decizie luată după înfrângerea suferită în scrutinul regional din luna mai.
Feijóo a criticat această decizie, sugerând că alegerile de vară vor încuraja absenteismul. El a provocat de asemenea controverse în timpul campaniei electorale, când a părut să pună la îndoială sistemul de vot prin corespondență, tot mai folosit de spanioli.
Serviciul poștal a anunțat sâmbătă că numărul de voturi prin corespondență a stabilit un record istoric – 2,47 milioane, mulți oameni alegând să voteze de pe plajă sau de la munte.
Un sondaj Ipsos pentru La Vanguardia din această lună a constatat că economia este cea mai importantă problemă pentru alegători, 31% dintre cei intervievați punând-o în capul listei, scrie The Guardian.
Urmează șomajul (10%) și asistența medicală (9%). Imigrația, unul dintre subiectele de discuție preferate de Vox, a fost cea mai importantă problemă pentru doar 2% dintre cei intervievați.
Viziunea dreptei
Núñez Feijóo, liderul conservator, vrea să anuleze multe dintre reformele sociale ale socialiștilor – inclusiv cele care au facilitat avortul sau tranziția de gen – dar pentru a forma o majoritate în parlamentul spaniol cu 350 de locuri ar trebui să apeleze la Vox, gruparea de extremă dreapta.
Liderul Vox, Santiago Abascal, este un naționalist care și-a construit popularitatea prin opoziția acerbă față de separatismul catalan și feminism, dar și prin discursul anti-imigrație, scrie BBC. Anularea reformelor sociale ale guvernului Sanchez este chiar ce și-ar dori și Abascal.
Vox, care a făcut din războaiele culturale o parte centrală a campaniei sale, a făcut apel la spanioli să iasă în față și să vorbească.
Vineri, în cadrul unui miting la Madrid, Abascal a atacat guvernul din cauza ideologiei sale și a legislației privind infracțiunile sexuale.
„Sunt milioane de spanioli care vor să spună da libertății de exprimare și nu culturii anulării”, a spus el. „Și milioane de oameni care vor să spună da unor străzi sigure și nu unui guvern de violatori”, a adăugat liderul extremist.
Abascal se referea la legea „Doar da înseamnă da” privind consimțământul sexual, promovată de guvern.
Aceasta a fost adoptată abia în august anul trecut, dar a introdus o lacună care a redus pedeapsa cu închisoarea pentru peste 1.000 de violatori condamnați. Sanchez a fost nevoit să își ceară scuze și să aducă modificări.
Însăși existența violenței de gen a fost pusă însă la îndoială de unii oficiali ai partidului Vox, ceea ce a provocat tensiuni cu potențialii lor parteneri conservatori.
Premierul socialist speră totuși că alegătorii progresiști se vor mobiliza duminică tocma pentru a bloca sosirea la putere a Vox.
„Aceasta va fi o victorie a progresului asupra înapoierii, a viitorului asupra trecutului, a adevărului asupra minciunii”, a declarat Sánchez. „Dreapta se concentrează pe a spune minciuni, noi ne concentrăm pe o revenire”, a spus el.
PP și Vox au format deja zeci de coaliții și parteneriate de guvernare la nivel local, un posibil precedent pentru guvernarea de la Madrid.
Partidele de stânga au avertizat prin urmare că victoria de duminică a lui Feijóo ar deschide ușa intrării extremei drepte în guvernul național, aducând cu sine o reducere a drepturilor pentru imigranți, femei și comunitatea LGBTQ+.
Un final de campanie dificil pentru conservatori
Din 2020, Sánchez, în vârstă de 51 de ani, a condus primul guvern de coaliție din epoca modernă a Spaniei împreună cu Unidas Podemos, gruparea stângii radicale, aflate acum încoaliția Sumar.
Administrația sa a trecut prin pandemie și a gestionat impactul economic al războiului din Ucraina, reușind să asigure o creștere economică solidă, o inflație relativ scăzută și prețuri mai mii la energie.
Aceste chestiuni au figurat mult mai puțin în timpul campaniei decât și-ar fi dorit Sánchez însă. În schimb, el s-a confruntat cu critici acerbe privind dependența guvernului său de sprijinul parlamentar al separatiștilor basci și catalani.
Dreapta l-a prezentat pe Sánchez ca pe un cinic care vrea să obțină puterea, dispus să colaboreze cu „dușmanii democrației constituționale spaniole” pentru a rămâne în funcție.
Feijóo a declarat că, dacă va fi ales, intenționează să anuleze inclusiv legile care abordează moștenirea dictaturii naționaliste a lui Franco și care facilitează tranziția de gen.
El a făcut apel prin urmare apel la spanioli să îi acorde suficiente voturi pentru a „pune capăt impasurilor” din politica țării. „O majoritate puternică, care să nu fie nevoită să se bazeze pe radicali, este crucială pentru ca noi să mergem mai departe”, a spus el.
Ultima săptămână a fost totuși dificilă pentru conservatori. În ultimele etape ale campaniei, el a fost supus unor presiuni în legătură cu prietenia sa cu un traficant de droguri faimos din Galicia, Marcial Dorado, în anii 1990.
Feijóo a declarat că nu era la curent cu activitățile criminale ale lui Dorado în acea perioadă.
El a fost de asemenea acuzat de sexism în urma unor declarații care o vizau pe șefa Sumar și actuala ministră a muncii, Yolanda Díaz.
Rezultate imprevizibile
Publicarea de sondaje oficiale cu cinci zile înaintea alegerilor este interzisă în Spania, iar ultimele analize indicau că Partidul Socialist al lui Sanchez și partidul Sumar al vicepremierei Yolanda Díaz era departe de a-și asigura cele 176 de locuri necesare pentru a forma un guvern majoritar.
Dar sâmbătă, sondaje de opinie neoficiale publicate în afara țării au arătat că partidele de stânga au făcut progrese majore care i-au adus în pragul victoriei.
Dacă stânga sfidează așteptările și obține rezultate bune, Sánchez va înceca probabil să repete planul său din 2019, formând un guvern de coaliție cu Sumar și încheind acorduri cu partide regionale mai mici dispuse să voteze candidatura sa în parlament pentru dverse concesii sub formă de infrastructură, precum noi căi ferate sau spitale.
Partidul Popular are șanse să obțină cele mai multe voturi în aceste alegeri – dar nu suficient pentru ca Núñez Feijóo să poată guverna singur.
Dacă partidul obține rezultate bune, Feijóo va încerca aproape sigur să formeze un guvern minoritar.
Feijóo a declarat că va încerca să își convingă aliații naturali din Vox să susțină un guvern minoritar fără să deținăși ministere. Însă liderul ultranaționalist Santiago Abascal a indicat că nu este interesat de această opțiune.
Dacă acest lucru eșuează, Feijóo va trebui să negocieze cu Vox și să încerce să formeze un guvern de coaliție.