Potrivit rezultatelor publicate de televiziunea de stat iraniană, niciunul dintre cei doi candidați nu a fost plasat în poziția de a câștiga alegerile de vineri.
De asemenea, autoritățile nu au prezentat date privind participare la vot, o componentă crucială pentru a afla dacă electoratul iranian sprijină teocrația șiită după ani de tulburări economice și proteste în masă, notează sursa citată.
Concret, după numărarea a peste 19 milioane de voturi, Pezeshkian obținuse 8,3 milioane de sufragii, în timp ce Jalili avea 7,18 milioane.
Cei doi sunt urmați în clasamentul provizoriu de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, de linie dură, cu aproximativ 2,67 de milioane de voturi, și de clericul șiit Mostafa Pourmohammadi, cu peste 158.000 de voturi.
Alegătorii au avut de ales între cei trei candidați ai liniei dure și mai puțin cunoscutul reformist Masoud Pezeshkian, un chirurg cardiac.
Așa cum s-a întâmplat de la Revoluția islamică din 1979, femeilor și celor care pledează pentru o schimbare radicală le-a fost interzis să candideze, iar votul în sine nu este supravegheat de observatori recunoscuți la nivel internațional.
Alegerile prezidențiale din Iran au loc după ce fostul președinte Ebrahim Raisi, în vârstă de 63 de ani, a murit într-un accident de elicopter produs pe 19 mai, alături de ministrul de externe al țării și alte persoane.
Raisi era văzut ca un protejat al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și un potențial succesor al acestuia. Era, de asemenea, cunoscut pentru implicarea sa în execuțiile în masă pe care Iranul le-a efectuat în 1988 și pentru rolul său în represiunile sângeroase împotriva disidenței care au urmat protestelor legate de moartea tinerei Mahsa Amini, reținută de poliție sub acuzația că purta necorespunzător vălul islamic.
Scrutinul din Iran se desfășoară și pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu din cauza războiului dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza.
Foto: Hepta