În total, 40,3% dintre români au o părere favorabilă despre decizia CCR: 24,6% au o părere foarte bună, iar 15,7% o părere destul de bună, susțin autorii sondajului. În schimb, 51,5% dintre români au o părere defavorabilă despre decizia CCR: 16,9% au o părere destul de proastă, iar 34,6% o părere foarte proastă.

1,2% spun că nu au auzit despre decizia CCR în acest caz, 5,5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1,5% nu răspund.

Întrebarea a fost: Ce părere aveți despre decizia CCR de a invalida/interzice candidatura Dianei Șoșoacă pentru funcția de președinte al României?

Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024, utilizând metoda interviului prin chestionar. Culegerea datelor s-a efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu, stratificat, de 1.106 persoane.

Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, în funcție de criterii socio-demografice relevante, precum sexul, vârsta și ocupația. Marja maximă de eroare este de ± 2,95%, cu un nivel de încredere de 95%.

Cum se interpretează datele sondajului despre decizia CCR referitoare la candidatura Dianei Șoșoacă

Datele INSCOP arată că au o părere foarte bună sau destul de bună mai ales votanții lui Marcel Ciolacu, votanții PSD, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, locuitorii din București sau din urbanul mic.

La polul opus, au o părere foarte proastă sau destul de proastă în special votanții Elenei Lasconi și ai lui George Simion, votanții AUR și ai PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din rural.

„Decizia Curții Constituționale de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă a împărțit societatea, 40% având o părere favorabilă, 50% având o părere defavorabilă, iar restul nu pot aprecia, nu au auzit sau nu răspund la întrebare”, a spus Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Și a continuat: „Polarizarea are implicații serioase asupra cursei prezidențiale, dar și asupra modului în care se raportează populația la fundamentele regimului democratic reglat prin legea fundamentală a țării. Această polarizare este cu atât mai relevantă cu cât ea are în centrul atenției o personalitate cu notorietate maximă și un grad foarte ridicat de neîncredere (aproximativ 80%)”.

Altfel spus, deși doar 20% dintre români au încredere în Diana Șoșoacă, 50% evaluează negativ decizia de invalidare a candidaturii sale fie pentru că o consideră contrară regulilor democratice, fie din calcule și scenarii pe care le fac unii dintre votanții celorlalți candidați la alegerile prezidențiale în baza reacțiilor și dezbaterii publice

Remus Ștefureac, director INSCOP:

CCR a anulat candidatura Dianei Șoșoacă la Președinție. Și BEC a respins-o

CCR a anulat pe 5 octombrie decizia Biroului Electoral Central și a respins candidatura la Președinție a Dianei Șoșoacă cu 5 voturi contra 2. Doi judecători au lipsit.

Cei cinci judecători CCR care au votat împotriva europarlamentarei Șoșoacă au fost președintele CCR Marian Enache (propus de PSD), Cristian Deliorga (propus de PSD), Bogdan Licu (propus de PSD), Gheorghe Stan (propus de PSD) și Attila Varga (propus de UDMR).

Laura Scântei (propusă de PNL) și Mihaela Ciochină (propusă de Administrația Prezidențială) au votat pentru ca Șoșoacă să poată candida, iar Scântei a avut opinie separată. Două judecătoare au lipsit, este vorba despre Simina Tănăsescu și Livia Stanciu.

Președinta SOS România și-a depus din nou candidatura pe 6 octombrie, dar Biroul Electoral Central a respins-o ca fiind inadmisibilă.

Urmărește-ne pe Google News