Ministrul Educației explică rezultatele PISA 2018, care arată că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional

UPDATE: Într-o conferință de presă, ministrul Educației, Monica Cristina Anisie, explică rezultatele evaluării PISA 2018:

„Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională. Accentul nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”, a declarat Monica Anisie, într-o conferință de presă legată de rezultatele PISA.

Principalele concluzii ale rezultatelor PISA:

• Scorul obținut este în scădere la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, unde procentul de analfabetism funcțional a crescut cu cinci procente față de anul 2015, ajungând la 44%.
• Cea mai mare scădere în clasamentul PISA este înregistrată la matematică, unde România a obținut un scor de 430 de puncte, față de 444 în 2015. La științe, România are 426 de puncte, cu nouă puncte mai puțin față de 2015. La citire, România are 428 de puncte, față de 434 în 2015. În 2009, România a obținut același punctaj de 424 de puncte

• „Diferențele dintre cei favorizați și cei defavorizați au crescut semnificativ. Suntem a patra țară dintre cele evaluate de OCDE când vine vorba de cât de mult contează situația familială pentru succesul educațional“, atrage atenția Mihai Vasile, cercetător la Institutul pentru Solidaritate Socială.

Recomandări

Candidații la Președinție care au ajuns la pușcărie. Lista infracțiunilor care i-a băgat după gratii

UPDATE: Cum explică Ministerul Educației rezultatele PISA 2018: „Elevii nu au depus un efort foarte mare, precum ar fi făcut la o evaluare cu miză personală”

Potrivit datelor OCDE, 41% dintre elevii de 15 ani, mai mult cu 2% față de anul 2015, nu pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, nu pot găsi informații bazate pe criterii explicite și nici nu pot face reflecții asupra scopului textului.

Comparativ cu România, media din țările OCDE a elevilor care nu înțeleg textul citit este de 23%, mai mică cu 18 cu procente. 

Raport OCDE:

Procentul elevilor care nu pot efectua operații matematice de bază a crescut cu 7%

Aceleași date ne arată că la proba de matematică a crescut procentul elevilor care nu pot face calcule de bază, în raport cu realitatea în care trăiesc: de la 40% în 2015 la 47% în 2018.

Comparativ cu România, media din țările OCDE a elevilor care nu stăpânesc noțiuni elementare de matematică este la jumătate: 24%

Raport OCDE:

Procentul celor sub nivelul de bază la proba de științe a crescut cu 5%

Recomandări

LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. A început votul în România. Peste 400.000 de persoane s-au prezentat la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale

Și în privința performanței la științe, procentul elevilor care se află sub nivelul de bază (2) a crescut, de la 39 %, în 2015, la 44% în 2018. Cel din urmă procent este de două ori mai mare decât media OCDE: 22 %.

Prin alfabetizare în domeniul științelor se înțelege capacitatea de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea deciziilor despre natură şi despre schimbările făcute prin activităţile oamenilor.

Procentul de elevi care n-au performat la niciuna dintre cele trei probe a crescut

Aproape 30% (29.8%) dintre elevii români nu performează la niciunul dintre cele trei domenii de testare PISA: citire, matematică, științe.

Situația este mai gravă decât în 2015, când 24.3% dintre școlarii în vârstă de 15 ani n-au reușit să obțină nivelul 2 la niciuna dintre cele trei probe.

Copiii din familii dezavantajate au tot mai puține șanse să aibă acces la o educație de calitate

În România, elevii din familiile cu o situație socio-economică bună au depășit elevii defavorizați la proba de citire cu 109 puncte de scor în PISA 2018. Acest decalaj este mai mare decât diferența medie dintre cele două grupuri (89 de puncte) în toate țările OCDE. 

Recomandări

Țările din lume unde un singur român s-a înscris să voteze la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025

La testările PISA din 2009, diferența de performanță legată de bunăstarea familiei a fost de 86 de puncte în România (și de 87 de puncte în medie în țările OCDE).

Elevii săraci, chiar dacă au rezultate bune la școală, nu aspiră să termine o facultate

Elevii din familii defavorizate au ambiții mai mici decât s-ar fi așteptat, având în vedere realizările lor școlare. În România, unul din patru elevi care provine dintr-un mediu vulnerabil nu se așteaptă să termine facultatea. La polul opus, în rândul elevilor din familii bune, 1 din 30 nu crede că va absolvi o formă de învățământ terțiar, mai arată raportul OCDE.

OCDE: 34% dintre elevii români spun că sunt hărțuiți în fiecare lună

În România, 34% dintre elevi au raportat că sunt hărțuiți de cel puțin câteva ori pe lună, comparativ cu 23% în medie în țările OCDE. În același timp, 85% dintre elevii din România (88% dintre studenții în medie din țările OCDE) au fost de acord sau au convenit cu tărie că este un lucru bun să-și ajute colegii care nu se pot apăra.

Câți elevi au participat la testările PISA din 2018

Aproximativ 600.000 de elevi din 79 de țări membre OCDE și partenere au susținut, anul trecut, testările PISA. Din România au participat peste 5.000 de elevi din 170 de școli. 

Testările PISA din 2018 s-au concentrat pe lectură, matematică, științe și competențele globale – se referă la capacitatea unui elev de a analiza teme globale sau interculturale, de a înțelege cum diferențele afectează percepțiile, raționamentele și ideile proprii sau ale celorlalți și de a dezvolta relații deschise cu persoane din diferite culturi, pe baza respectului reciproc pentru demnitatea umană.

România nu a participat la evaluarea competenței globale.

PISA 2018_rezultate

Vezi LIVE TEXT – Alegeri prezidențiale 2025 – turul 1. Urmărește cele mai noi informații despre prezența la vot și desfășurarea scrutinului!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro