„Riscăm să ne întoarcem în urmă cu 40 de ani”, avertizează un economist după scumpirile la utilități

Consecințele scumpirilor la gaze și curent se vor reflecta în calitatea vieții românilor, spun cei doi specialiști pentru Libertatea. 

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul I 2021, în medie, de 4.640 de lei lunar pe gospodărie şi au reprezentat 84,7% din nivelul veniturilor totale, conform datelor INS. Dintre acestea, 17,3% s-au dus pe plata facturilor și locuință. 

Românii vor ajunge să cumpere produse alimentare mai proaste 

„Sunt familii la care, poate, cheltuielile cu întreținerea ocupă, în mod obișnuit, 40-50%. Acestor familii le va fi foarte greu. Vor trebui să renunțe la alte cheltuieli și vor trebui să aibă alte surse de venit. Nu știu la ce poți să renunți din coșul lunar. Sau poți să ajungi să cumperi produse mai puțin calitative, la prețuri mai reduse, ceea ce nu este deloc indicat pentru sănătate”, explică Bența. 

Din valoarea coșului minim pentru un trai decent, actualizat pentru anul 2020, pentru o familie cu doi adulți și doi copii, 484 de lei sunt cheltuiți pe utilități, arată datele publicate de Friedrich-Ebert Stiftung. O creștere de 30% ar însemna că o astfel de familie va cheltui peste 600 de lei pentru facturile la utilități. 

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Cei care trăiesc însă din salarii de 2000-3000 de lei vor fi cei mai afectați, spune profesorul Mircea Coșea. „Învățătorii, profesorii, funcționarii, despre care nu spunem în mod normal că sunt o categorie vulnerabilă, vor fi foarte afectați. Nu mai vorbim de pensionarii cu 800 de lei”. 

Consecințele, explică profesorul, sunt economia la consumul de curent și gaze și renunțarea la calitatea produselor alimentare. „Se va întâmpla un proces care ne duce înapoi cu 40 de ani, când populația României – față de alte țări – avea o alimentație bogată în proteine de proastă calitate. Lumea nu va reduce cantitatea de alimente, ci va cumpăra alimente de proastă calitate și mai ieftine. Iar se va ajunge la parizerul ăla făcut din cine știe ce”. 

Produse mai scumpe pe piață? 

„Va fi o decădere a calității și a condițiilor de viață în România”, este sigur profesorul Coșea, dacă țara va intra într-o criză energetică. 

Scumpirile la energie și gaze se vor reflecta și în prețurile produselor, crede acesta, fapt care riscă să le scoată din competitivitate de pe piața europeană, fiind prea scumpe pentru export. „Energia când se scumpește declanșează o criză pe toată economia – o criză energetică care avansează foarte rapid spre criză economică generalizată”, explică profesorul. 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

La iarnă, facturile vor fi și mai mari 

Mircea Coșea nu poate anticipa cu cât se va mări procentul din coșul minim lunar pentru cheltuielile pentru facturi, dar crede că va exista un trend de scumpiri pentru locuitorii de la orașe, care nu vor avea alternative. 

„Când vine frigul în casă, consumul la energie electrică și termică va fi mult mai mare. Liberalizarea pieței ar trebui să fie o concurență între prețuri, dar în acest moment, toți furnizorii care au participat la liberalizare n-au făcut decât să majoreze prețurile. Iar pe mine, cetățeanul de rând, nu mă întreabă nimeni dacă veniturile mele au crescut măcar cu 10% ca să pot să suport și eu niște cheltuieli”, explică Bența situația în care s-au trezit milioane de gospodării din România. 

Sărăcia energetică 

Legea consumatorului vulnerabil, votată marți, 7 septembrie, în Parlament, se va aplica de la 1 noiembrie și vizează peste 10 milioane de români, conform ministrului Virgil Popescu. Mircea Coșea nu are însă încredere că legea va fi atât de ușor de aplicat și că ajutoarele financiare vor ajunge eficient la toate gospodăriile care au nevoie. Crede că plafonul de 810 lei pe membru de familie este prea mic și că multe familii vor suferi de sărăcie energetică.  

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

„Asta înseamnă că va scădea consumul de electricitate, pentru că oamenii vor încerca să și-l reducă prin iluminat mai sărac, nu mai bagă mașina de spălat, nu se mai încălzesc etc. Vor face sacrificii”, explică profesorul. 

Un studiu recent arată că 11,7% din familiile din România practică subconsumul (consumă mai puțină energie decât minimumul necesar unui trai confortabil), aproape 14% dintre gospodăriile au datorii la plata facturilor și 10% dintre ele nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat.

Care sunt soluțiile 

Dincolo de măsurile de compensare, ca Legea consumatorului vulnerabil, profesorul Mircea Coșea crede „într-o plafonare a prețurilor la energie” pe o perioadă de doi sau trei ani, timp în care statul să mărească și capacitatea de producție energetică și să modernizeze liniile de distribuție.

„Producția națională de energie electrică, cu capacitățile pe care le avem acum, – hidro, nucleară, eoliană – este mult mai mică decât cererea. Atunci n-ai decât să faci importuri la prețuri mult mai mari. Soluție tehnologică nu poate exista decât în câțiva ani, doar după ce se fac investiții pentru a crește capacitatea de producție”, explică Bența și adaugă că „fiecare scapă cum poate” din aceste scumpiri. 

Cere însă ca statul să intervină cu niște mecanisme de control al „jucătorilor mari de pe piață, care pot avea și comportamente abuzive”, referindu-se la faptul că prețurile noi nu sunt explicate concret de furnizorii de energie. „De ce e o creștere de 38%, și nu de 21% sau de 18%?” 

„Cred eu că unele creșteri de prețuri nu sunt neapărat generate doar de creșterea costurilor, ci și din tendința de: am prins momentul, hai să facem niște profituri uriașe. Poate ar trebui ca și statul să participe la aceste reglaje fiscale și să aplice niște taxe suplimentare”, conchide Bența.  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro