Riscurile fumatului

Aproape 40% din totalul deceselor prin cancer si 18% din totalul deceselor pot fi atribuite fumatului, explica dr. Laurentia Nicoleta Minea.
Astfel, fumatul e principalul agent cauzal al cancerului pulmonar, laringian, esofagian si al cavitatii bucale, e un factor de risc major in cancerul gastric, pancreatic, renal si de vezica urinara, fiind de asemenea implicat in etiologia cancerului mamar, ovarian, de col uterin si a unor leucemii. Dintre multiplele componente ale fumului de tigara au fost identificati peste 40 de agenti cu actiune cert carcinogena. Nicotina, fara sa fie carcinogena in sine, e responsabila de efectul psihogen al fumatului, adica „dependenta de tutun”.
Ca „raspuns” la dovezile tot mai clare privind nocivitatea fumatului au aparut o serie de tigarete „light”, „ultra-light”, „slim”, tigarete cu continut scazut de nicotina, filtre menite sa retina „faza solida” a fumului etc. Acestea insa nu asigura o protectie reala, iar marii fumatori vor fuma mai multe astfel de tigarete pentru a atinge cantitatea „satisfacatoare” de nicotina, inhaland astfel mai mult fum.
Cand vorbim despre fumat nu trebuie sa uitam fumatul pasiv. Doua treimi din fumul unei tigarete e eliberat in aer. In acest mod, nefumatorii care sunt in apropierea unui fumator au o expunere similara la agentii carcinogeni. S-a dovedit ca fumatul pasiv reprezinta un factor de risc pentru cancerul pulmonar, mamar, de col uterin si pentru unele leucemii. Din pacate, numarul celor care renunta la fumat e aproximativ egal cu cel al tinerilor care incep sa fumeze. Iata cateva neadevaruri despre fumat: l fumatul ajuta sa te calmezi, sa te relaxezi l fumatul te ajuta sa slabesti l un mare fumator nu poate renunta la fumat l „de maine” sau „de la intai” sau „de luni” renunt la fumat.
Pentru informatii si programari va rugam sa ne contactati la sediul Fundatiei Nationale de Oncologie Sfantul Anton, din Calea Victoriei nr. 1-5, sc. B, etaj 6, apt. 72, sector 3, sau la numerele de telefon 314.69.33 sau 314.69.23.
Silvia Arapu, Bucuresti: Pe 21 februarie 2001 m-am operat de neoplasm mamar stang, iar dupa 2 luni, in zona unde a fost drena, operatia s-a spart curgand un lichid galbui. Diagnosticul a fost stafilococ auriu si desi am facut tratament cu antibiotice, momentan am aceeasi scurgere de lichid galbui. V-as ruga sa-mi spuneti ce tratament si medicatie ar fi bune pentru a scapa de Stafilococul Auriu pe care il am in zona operatiei.
Raspuns: Lichidul galbui care se scurge prin locul unde a fost situata drena e limfa. Daca limforeea este suprainfectata e necesar un tratament cu antibiotice. Pentru ca tratamentul sa fie eficient, se recomanda un examen bacteriologic de la nivelul plagii si al limfei cu antibiograma, iar selectia antibioticului se va face in functie de sensibilitatea germenului la antibiotic. Va recomandam sa folositi acel antibiotic la care germenul sau germenii se vor dezvolta pe mediile unde acestia sunt sensibili. Tratamentul stabilit se va efectua o saptamana si se va repeta antibiograma.

Urmărește-ne pe Google News