Intrând în lumea vechilor credințe și superstiții de origine păgână, uneori trecute prin filtrul unor elemente ținând de ritualul creștin, descoperim o lume paralelă la cotidian. Prin aceste convingeri empirice, dar, adesea, verificate statistic, omul își descoperă și își validează o nouă dimensiune, cea esoterică, a credințelor în inefabilul imposibil de verificat științific dar mult mai lesne de confirmat empatic la contactul nevăzut cu lumea unor duhuri și energii pozitive sau negative, mai toate bănuite de un veritabil „vampirism energetic”…
Sărbătorile superstițioase
Iată denumirea unora dintre „sărbătorile superstițioase”, consemnate de etnograful G.D. Scraba, care au prea puțină — sau deloc — legătură cu religia creștină și care oglindesc în parte culturi primitive: Sâmbăta Ursului, Joia Iepelor, Ghiermanul, Nunta Șoarecilor, Câinii lui Sân Medru, Caii Sfântului Toader, Închinarea Lanțului Sfintei Maria, Calul lui Sfântul Gheorghe, Pietrele lui Sfântul Petru, Logodna Păsărilor, Zilele de Piatră, Turta Furnicii, Ursina, Macoveiul Ursului, Ziua Lupului, Lunea Păsărilor, Lunea Ciorilor, Lunea Viermilor, Lunea Burdufului, Lunea Albă, Marțea Ciorilor, Marțea Albă, Marțea Seacă, Marțea Mânioasă, Miercurea Frumoasă, Miercurea Strâmbă, Miercurea Neagră, Miercurea Numărătoarea Ouălor, Joia Ciorii, Joia Furnicii, Joia Mânioasă, Joia Frumoasă, Joia Seacă, Vinerea cea Frumoasă, Vinerile Scumpe, Vinerea Seacă și Șchioapă, Sâmbetele de Piatră, Tanda, Ropotinii, Armindenii, Cârcovii, Procoavele, Ciunda, Colibariu, Bugiu, Bălțatele, Caloianii, Ciurica, Opârlia, Zarizanu, Semina, Nedeia, Gădinetele etc.Top 10 superstiții
Iată care sunt cele mai comune și întâlnite 10 superstiții la români:
– Dacă o pisică neagră îți taie calea e semn că ceva rău se va întâmpla;
– Dacă te mănâncă palma stângă dai bani, dacă te mănâncă palma dreaptă primești bani;
– Dacă spargi o oglindă te așteaptă 7 ani de ghinion;
– Dacă plouă în ziua nunții atunci vei avea o căsnicie fericită și noroc de bani;
– Dacă ți se bate ochiul stâng e semn că vei primi vești proste sau ceva rău e pe cale să se întâmple;
– Dacă te mănâncă nasul urmează să te cerți cu cineva cât de curând;
– Dacă îți dorești să alungi ghinionul sau să eviți ca ceva rău să se întâmple bate într-un lemn;
– Dacă fluieri în casă tragi a pustiu și vei atrage ghinionul;
– Dacă îți iese cineva în cale cu o găleată plină de apă, atunci îți va merge bine toată ziua;
– Dacă găsești un trifoi cu patru foi, atunci vei avea parte de noroc și dorințele și se vor împlini.
Ziua ursului
În credinţa populară ziua de 2 februarie este cunoscută sub denumirea de Ziua Ursului. Ca să fie sănătoşi, copiii erau unşi cu grăsime de urs şi se credea că astfel puterea acestui animal era transferată asupra lor. Bolnavii de „sperietoare” erau trataţi în această zi prin afumare cu păr de urs. Se mai zice despre Stretenie că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naşte sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri şi nu-i va merge bine.
Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu încă șase săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii. „Tot de Ziua Ursului, în funcţie de starea vremii, bătrânii făceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevărat grafic al semănăturilor de primăvară.”
Alte povești inedite în volumul lui Dan-Silviu Boerescu Ritualuri magice , superstiții și credințe populare ale românilor din Colecția ESOTERICA, apărută la Editura Integral în parteneriat cu cotidianul Libertatea.
Disponibilă la toate punctele de vânzare a presei din 31 iulie, la doar 19,99 lei.