În cercul restrâns al PSD, conform statutului sunt cinci nume importante la nivel de partid: președintele (Marcel Ciolacu), doi prim-vicepreședinți (Gabriela Firea și Sorin Grindeanu), secretarul general (Paul Stănescu) și președintele Consiliului Național (Vasile Dîncu).
Firea, izolată de jocurile de la centru
Odată cu jocurile de culise pentru candidatul la Primăria Generală, Gabriela Firea, care în ultimii ani a fost una dintre principalele voci critice față de administrația Nicușor Dan, a ajuns să fie eliminată din planurile Coaliției.
O eventuală victorie la Locale i-ar fi dat Gabrielei Firea motive să fie una dintre pretendentele interne pentru alegerile prezidențiale. Însă până la urmă Gabriela Firea s-a ales cu un loc fruntaș la alegerile europarlamentare, funcție bine remunerată (peste 7.000 de euro net lunar), dar departe de discuțiile privind direcția Coaliției, care sunt duse la București.
Stănescu, lăsat să-și impună apropiați
La rândul său, Paul Stănescu, unul dintre cei mai influenți oameni din partid, a reușit să securizeze pentru oamenii apropiați funcții mai ales pe domeniul agriculturii. Ministrul Florin Barbu e un protejat al acestuia, la fel și șeful Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu.
La europarlamentare, deși personal nu are vreo forță în partid, Gheorghe Cârciu (șeful de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni) a fost pus pe loc eligibil. Iar locul eligibil pentru Cârciu a fost alocat la solicitarea lui Stănescu, susțin surse din PSD pentru Libertatea.
Stănescu deține funcția de vicepreședinte la Senat, o poziție simbolică. De asemenea, în jurul acestuia sunt mai multe controverse, în condițiile în care fiul său a fost acționar în două firme care au cerut subvenții pentru recoltarea de stuf, o afacere de circa 5 milioane de euro, iar pe fir a intrat pentru a investiga Parchetul European.
Grindeanu, lăsat strategic la Transporturi
Sorin Grindeanu, în Guvernul Ciucă vicepremier și ministru al transporturilor, a fost unul dintre liderii pentru care Marcel Ciolacu a insistat să-și păstreze portofoliul guvernamental și în noul Executiv. Deși în protocolul de constituire a Coaliției PSD-PNL era prevăzut faptul că va exista o rocadă a Transporturilor cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Grindeanu și-a păstrat funcția.
Dacă ar fi fost înlocuit, Grindeanu ar fi vrut poziția de președinte al Camerei Deputaților, rămasă vacantă după plecarea pe funcția de premier a lui Marcel Ciolacu, susțin surse din PSD pentru Libertatea.
Însă Marcel Ciolacu l-a ținut aproape, în Guvern, sub supraveghere, fiind lăsat și fără locul de vicepremier, unde a fost preferat Marian Neacșu. Funcția de președinte la Camera Deputaților este importantă pentru că persoana care a deținut-o a avut de fiecare dată un cuvânt important de spus atât la nivel de legi care trec sau nu prin Parlament, în funcție de prioritățile guvernării, cât și pentru jocurile de partid.
De exemplu, în 2019, după demisia Vioricăi Dăncilă, care pierduse prezidențialele, Marcel Ciolacu, deținător al funcției de președinte al Camerei Deputaților, a devenit și șef interimar al PSD. Apoi, tot Ciolacu a fost favorit la Congresul PSD și a ajuns șef validat de partid. Pretenții la șefia PSD a emis și Valeriu Zgonea, în 2015, după demisia lui Victor Ponta.
Un aspect esențial în ceea ce privește șefia Camerei Deputaților este că președintele poate fi îndepărtat doar la solicitarea liderului de grup de la partidul care l-a propus. Apoi trebuie dat un vot de 50% plus 1 din numărul total al deputaților. Practic, este similar cu o moțiune de cenzură, dar doar la nivelul Camerei Deputaților.
De la plecarea lui Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, PSD nu a nominalizat niciun membru pentru a prelua funcția, deși au trecut 9 luni. În schimb, Alfred Simonis este vicepreședinte cu atribuții de președinte de două sesiuni, funcție din care poate fi îndepărtat oricând fără scandal.