Preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a sesizat CCR, pentru a-l apăra pe Tăriceanu de dosarul privind abuzul în serviciu

În ianuarie, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că a primit o înştiinţare de la Parchetul General că este suspect într-un dosar de abuz în funcţie, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate.

Dosarul a fost deschis după ce preşedintele Senatului la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, nu a vacantat mandatul senatorului PSD de Giurgiu Cristian Marciu, care fusese declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă.

Încă din martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii.

Ce cere Cazanciuc în sesizarea către CCR

Preşedintele Senatului spune că Articolul 69 alin.(2) din Constituție consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaților și senatorilor și interzice orice ingerințe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorități, nici unui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot.

Punerea la dispoziție a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorități publice reprezintă o formă de imixtiune și de încercare de control al activității și procedurilor parlamentare, în condițiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică și-a arogat competența de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către președintele acestei Camere legislative, de Biroul Permanent al Senatului, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalități prin care Camerele Parlamentului își îndeplinesc rolul constituțional și își desfășoară lucrările în temeiul și potrivit propriei autonomii organizatorice și funcționale consacrate în art. 64 alin. (1) din Constituție.

Cazanciuc mai spune că efectuarea urmăririi penale față de președintele Senatului, în funcție în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenția Națională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcției de consilier județean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

În consecință, prin sesizarea formulată, am solicitat Curții Constituționale să constate și să soluționeze un conflict juridic de natură constituțională manifestat printr-o ingerință directă și neconstituțională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării.

Urmărește-ne pe Google News