ComenteazăSub titlul „România se teme de Putin, dar şi Putin ar trebui să se teamă de România”, Kaplan își începe editorialul afirmând că, în 1984, în perioada „cea mai întunecată a regimului stalinist al dictatorului român Nicolae Ceauşescu”, a vizitat oraşul Târgovişte.
La acea vreme, oraşul era „infernal, cu străzi pline cu noroi, câteva maşini ponosite, fără niciun loc decent de mâncare şi cu gunoi peste tot, unde oamenii arătau şi miroseau urât”, spune Kaplan.
Acum însă, după aproape patru decenii de la vizita sa, Târgovişte arată ca orice alt oraș din Occident.
Este un oraş strălucitor, plin de viaţă, cu drumuri noi, cu limitatoare de viteză, supermarketuri şi restaurante noi şi maşini de ultimă generaţie peste tot. Oamenii arată şi se îmbracă precum în alte părţi din Occident.
Robert D. Kaplan:
Orașul s-a dezvoltat grație aderării României la Uniunea Europeană și la NATO, primind fonduri pentru dezvoltare, motivează Kaplan.
„Zonele rurale, nu doar ale României, ci şi ale altor state din Europa Centrală şi de Est care au aderat la NATO şi UE în primul deceniu al secolului XXI, arată similar. O revoluţie a occidentalizării a avut loc dincolo de oraşele capitale ale fostei Europe comuniste”, mai susține Kaplan.
Potrivit lui Kaplan, dacă Târgovişte şi alte oraşe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA şi aliaţii săi democratici s-ar confrunta cu o „divizare economică şi culturală a Europei, analogă cu cea a Războiului Rece”.
Cu toate acestea, el susţine că România, ţara cu cea mai mare populaţie şi cel mai vast teritoriu din sud-estul Europei, este o „naţiune îngrijorată”, în contextul proximităţii sale din punct de vedere istoric de Rusia, a cărei armată a invadat Ucraina.
România şi Republica Moldova au o graniţă mai lungă cu Ucraina decât Polonia. România Mare a fost parţial ocupată de Rusia de 10 ori din 1711.
Robert D. Kaplan:
Autorul punctează că experţii români cred că Putin va continua să avanseze în estul Ucrainei şi, în final, va anexa regiunea Donbas la Rusia.
„Ei se aşteaptă ca Putin să construiască încet un pod terestru către Crimeea şi nu numai, ajungând în cele din urmă în Republica Moldova şi în regiunea autonomă a Transnistriei”, susține Kaplan.
„Neîncrederea” României în Franţa şi Germania
În ceea ce priveşte aliaţii europeni care vin în ajutor României, Kaplan susține că „românii nu au deloc încredere în Franţa şi Germania”.
„Se crede că preşedintele francez Emmanuel Macron va sacrifica orice principiu de dragul de a transforma Franţa într-un intermediar între Rusia şi Ucraina. Pe de altă parte, Germania a construit deja două gazoducte Nord Stream pentru a transporta gazul rusesc. «Şi ceea ce este construit, în cele din urmă, este folosit», mi-a spus un analist român”, mai scrie Kaplan.
Pe final, Kaplan avansează ideea unei apropieri între destinul lui Ceauşescu şi cel al lui Putin
Politica externă a lui Ceauşescu a fost superficial independentă faţă de Uniunea Sovietică, dar românii, spre deosebire de mulţi din Occident, nu s-au lăsat niciodată păcăliţi. Oamenii ştiau că, dacă Uniunea Sovietică nu ar fi fost atât de apropiată geografic, România ar fi fost scutită de coşmarul comunist de aproape o jumătate de secol.
Robert D. Kaplan:
Kaplan a explicat că guvernul autoritar al lui Putin „nu este la scara lui Ceauşescu, care a inclus lagăre de muncă autentice pentru sclavi, raţionalizarea hranei şi distrugerea unei vaste zone istorice a Capitalei – dinamitată până la uitare pentru a face loc unui oraş stalinist al morţilor care găzduieşte birouri guvernamentale sumbre”.
Dar, la fel ca și Ceauşescu, prin invadarea Ucrainei, Putin a pornit într-o „călătorie extremă şi riscantă al cărei sfârşit nu poate fi pătruns”.
„Există încă o lecţie pentru Putin în căderea lui Ceauşescu. Ceauşescu nu a zâmbit niciodată. Întotdeauna părea «îngrijorat, preocupat», mi-a spus un nepot de-al său acum câţiva ani. România, printre atâtea altele, ne învaţă despre oroarea – şi singurătatea – puterii absolute”, conchide Kaplan.