Dosarul în care Robert Negoiţă era acuzat de evaziune fiscală în formă continuată şi un prejudiciu adus bugetului de 77,1 milioane de lei, în legătură cu vânzarea a 1.250 de imobile din trei ansambluri rezidenţiale din Voluntari şi Popeşti-Leordeni, a fost clasat pe motiv că fapta nu există.

Precizarea apare pe site-ul DNA sub comunicatul din data de 14 aprilie 2016, prin care procurorii anunţau că îl cercetează pe Robert Negoiţă pentru că ar fi obţinut 364.714.645 lei în urma construirii celor trei ansambluri şi că nu ar fi declarat 77.148.021 lei.

În urmă cu patru ani, DNA l-a acuzat pe primarul sectorului 3 că a dat un „tun” de peste 77 de milioane de lei.

„În perioada 2005- 2009, prin folosirea resurselor societăţilor pe care le administra, suspectul Negoiţă Robert Sorin a construit trei ansambluri rezidenţiale compuse din imobile de locuit şi locuri de parcare şi a vândut, în nume propriu, un număr de 1.250 din aceste imobile, ascunzând activitatea economică desfăşurată prin neînregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, nedeclararea şi neachitarea către bugetul de stat a TVA în valoare de 77.148.021 lei”, arătau procurorii DNA.

Mai exact, anchetatorii spuneau că, Robert Negoiță a construit 3 ansambluri rezidenți, situate în Bucureşti, în oraşul Voluntari şi oraşul Popeşti Leordeni, pe care le-a vândut apoi, „fără a declara organelor fiscale teritoriale activitatea economică desfăşurată şi fără a achita obligaţiile fiscale ce-i reveneau. ”

DNA argumenta că Robert Negoiţă a luat „măsuri active de comercializare a locuinţelor construite în cele trei ansambluri rezidenţiale prin mijloace similare unui prestator de servicii sau comerciant”, astfel că activitatea pe care a desfăşurat-o este calificată ca activitate economică, pentru care exista obligaţia plătirii de TVA către buget.

Cum motivează DNA clasarea dosarului

Astăzi, într-o precizare adăugată pe site-ul DNA, procurorii spun că acest dosar a fost clasat pentru că fapta nu există.

„Concret, la baza dispunerii acestei soluții s-au avut în vedere următoarele considerente:

  • În cazul în care o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, așa cum s-a întâmplat și în cazul de față, existența infracțiunii de evaziune fiscală se reține doar atunci când există un element fraudulos din care să rezulte intenția suspectului de a ascunde bunul sau sursa impozabilă.
  • Astfel, în prezenta cauză, după administrarea probatoriului, a rezultat că bunul (cele 1.250 de imobile edificate) nu a fost ascuns, atât timp cât acesta exista înregistrat în evidențele oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară și respectiv în evidențele administrațiilor fiscale.
  • De asemenea, nici sursa impozabilă nu a fost ascunsă, având în vedere că pentru tranzacțiile imobiliare în discuție a existat un impozit datorat bugetului de stat, calculat și vărsat cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare aferente acestor imobile.
  • În concluzie, caracterul public al actelor încheiate de persoana respectivă în legătură cu autorizarea/recepția/înregistrarea, în cărțile funciare și la administrațiile financiare, a acestor construcții și ulterior încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, exclud existența vreunui element fraudulos.”

ERATĂ: Într-o formă anterioară a articolului scria că DNA a clasat două dosare pe numele lui Robert Negoiță, preluând informațiile Mediafax fără să le verifice. Cel de-al doilea dosar clasat la care s-a făcut referire a fost însă pe numele fostului primar al sectorului 3, Liviu Negoiță.

Urmărește-ne pe Google News