La construcția bugetului pentru anul electoral 2024, ochii au fost ațintiți în special spre sumele pregătite de Guvern pentru partidele politice beneficiare de subvenție de la stat, mai ales că suma a depășit borna de 300 de milioane de lei, ajungând la 314 milioane de lei.
Însă în plan secund, guvernanții au umblat și la banii pentru minoritățile naționale, unde sumele sunt la fel de generoase.
Cum au crescut sumele
Nu mai puțin de 269,42 de milioane de lei vor merge în 2024 către organizațiile minorităților naționale (recunoscute ca fiind de utilitate publică). Propunerea inițială, venită de la Guvern (Ministerul de Finanțe) era de 242,48 de milioane de lei pentru anul 2024. Însă UDMR a venit cu un amendament, care a trecut fără zgomot, nici măcar din partea opoziției.
„Suma prevăzută în Legea bugetului de stat pe anul 2023 la acest capitol a fost de 236.750 mii de lei. În urma rectificării bugetare, aceasta a fost diminuată cu 10%, devenind 213.075 mii de lei. Ulterior, a fost reîntregită (prin adoptarea Legii nr. 370/2023), lucru care nu este reflectat în proiectul legii bugetului pe anul 2024. Modificarea vizează îndreptarea acestei erori materiale și calcularea indexării pentru anul 2024, pornind de la o bază corectă”, a fost explicația dată de UDMR pentru amendamentul care crește valoarea banilor pentru minorități.
236,75 de milioane de lei a fost suma propusă inițial pentru 2023, iar după ce pe execuția preliminară fuseseră alocate doar 213,07 milioane de lei, Guvernul a venit cu încă 23,6 milioane de lei. În 2022, banii de la stat pentru minorități au fost în valoare de 210,44 de milioane de lei, în timp ce în 2021, cuantumul era de 172 de milioane de lei.
Dacă mergem și mai departe în istoria bugetelor din ultimii zece ani, observăm că în 2015, suma pentru minoritățile naționale era de 91,43 de milioane de lei, apoi a crescut de la an la an.
Împărțirea între organizații
Conform împărțirii decise de Consiliul Minorităților Naționale, organism format din câte 3 reprezentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor de altă etnie, cea mai mare sumă merge la UDMR, care va primi în 2024 58,48 de milioane de lei. Uniunea a optat să fie finanțată ca organizație a minorităților, nu ca formațiune parlamentară beneficiară de subvenții (caz în care primea în jur de 15 milioane de lei), deoarece în acest fel primește mai mulți bani de la stat.
A doua organizație beneficiară este Asociația Partida Romilor „Pro Europa“, care are pentru 2024 o alocare de 38,1 milioane de lei, iar a treia entitate ca valoare a banilor primiți e Forumul Democrat al Germanilor din România, cu 21,34 de milioane de lei.
La polul opus sunt Asociația Italienilor din România (4,32 de milioane de lei), Uniunea Culturală a Rutenilor din România (4,71 de milioane de lei) și Asociația Liga Albanezilor din România (5,76 de milioane de lei).
Comparativ, un partid ca USR, care a obținut 15% la parlamentare, dar și un număr de aleși locali, a încasat în 2023 40,38 de milioane de lei, în timp ce AUR, partid cu reprezentare parlamentară (9%), a primit 17,88 de milioane de lei.
Banii pot fi cheltuiți pentru întreținerea sediilor și filialelor, centrelor culturale, editurilor și redacțiilor, dar și cheltuieli de personal sau cele pentru presă și materiale de informare și promovare.
În afară de UDMR, care la parlamentarele din 2020 a obținut 339.030 de voturi, celelalte au avut rezultate discrete: Asociația Partida Romilor „Pro Europa” a luat 14.523 de voturi (0,25%), Forumul Democrat al Germanilor din România a obținut 7.582 de voturi (0,13%), Federația Comunităților Evreiești din România a avut 3.509 voturi (0,06%), în timp ce Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a reușit să ia 2.862 de voturi (0,05%), însă statul pune ultimei la dispoziție 10,8 milioane de lei în acest an.
Lideri și soții care primesc bani de la stat
Unii dintre liderii minorităților își întregesc veniturile din două surse, ambele finanțate de stat. De exemplu, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a primit, potrivit ultimei declarații de avere (publicată în iunie 2023), 180.637 de lei în 2022 doar de la Uniune, în afara salariului de vicepremier, care se ridică la 172.752 de lei. Mai mult, și soția sa, Kelemen Czezar Eva, a primit de la UDMR 108.057 de lei în 2022.
La Asociația Partida Romilor „Pro Europa” (entitate condusă de Nicolae Păun), reprezentantul ei în Parlamentul României, Cătălin Manea, nu e remunerat de organizație, dar, în schimb, soția sa, în calitate de inspector resurse umane, a încasat în 2022 suma de 39.362 de lei.
Și Alin Stoica, reprezentant al comunității albaneze, a primit leafă de la organizația minorității pe care o reprezintă, în afara indemnizației de deputat în valoare de aproximativ 137.000 de lei. Mai exact, în calitate de secretar general al Asociației Liga Albanezilor din România, Stoica a primit în 2022 (bani trecuți în declarația de avere depusă în 2023) 40.000 de lei.
Deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din Parlamentul României, a încasat două lefuri de la organizație: 62.405 lei ca președinte și 37.882 de lei ca președinte al Consiliului de Administrație. Cele două venituri s-au adăugat la indemnizația de 137.256 de lei de la Camera Deputaților, în anul fiscal 2022.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
hurricane • 23.04.2024, 08:48
tot aud ca medicii pleaca din tara din cauza salariilor, conditilor de munca,trai, dar nu am vazut nici un din primarii , din parlament, din guvern si alte institutii abonate la banii statului sa plece doar vor mariri de salari si realocari de fonduri de la buget