Rolurile cu care Ion Dichiseanu a cucerit publicul român. „Aveam toate atuurile, aveam poezia și romantismul personajului”

„Umblam cu Shakespeare într-o parte şi cu chimia organică în altă parte”, spunea Ion Dichiseanu, în 2012, povestind despre primii pași pe care i-a făcut spre actorie. Era student la Politehnică, la secția Economie Minieră, când a fost remarcat de nepoata actorului George Vraca. De atât a fost nevoie, de o singură întâlnire cu directorul de teatru, pentru ca Ion Dichiseanu să rămână devotat actoriei. 

În 1959, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică și s-a alăturat echipei Teatrului din Botoșani. A devenit, însă, cunoscut datorită activității sale artistice de la Teatrul Nottara din București și numeroaselor producții cinematografice.

Ion Dichiseanu a dat viață unor personaje memorabile, atât pe marele ecran, cât și pe scenele teatrelor. Probabil că unul dintre cele mai îndrăgite roluri ale sale este cel al căpitanului Pierre Vaillant, în serialul „Toate pânzele sus!” (1977).

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Actorul își amintea că a obținut rolul lui Vaillant dintr-un noroc: „Inițial, regizorul îi dăduse acest personaj lui Paul Peter Hofer, însă, cum acesta tocmai își rupsese piciorul, m-a luat pe mine. Aveam toate atuurile, aveam poezia și romantismul personajului, am fost și eu cu noroc – sau așa a vrut destinul”, declara Dichiseanu în 2016.

În „Acțiunea Autobuzul” (1977), Ion Dichiseanu a jucat rolul unui ofițer infiltrat, Marius, care încearcă să prindă un grup de anticomuniști din Munții Făgăraș. În filmul regizat de Virgil Calotescu, au jucat unii dintre cei mai mari actori români: Gheorghe Dinică, Irina Petrescu, Mircea Albulescu, Jean Constantin și Draga Olteanu-Matei.

Filmul a avut peste 4,7 milioane de spectatori până în 2006, conform Centrului Național al Cinematografiei. Totuși, au existat și voci critice. De pildă, Bujor Râpeanu explica faptul tematica filmului era „simptomatică la jumătatea anilor ‘70, având menirea să calomnieze memoria celor care nu pieriseră din conștiința colectivă, ca singurii opozanți deschiși ai regimului, și mai ales să înalțe un monument securiștilor violenți ai anilor ‘40-‘50”.

Rolul lui Tudor Cernat, în filmul „Clipa” (1979), i-a adus lui Ion Dichiseanu premiul Asociației Cineaștilor din România. Pelicula regizată de Gheorghe Vitanidis i-a avut protagoniști pe Violeta Andrei, Leopoldina Bălănuță și Sebastian Papaiani. Producția românească a intrat în competiția Festivalului Internațional de Film de la Moscova, însă câștigătoare au fost filmele lui Francesco Rosi, Juan Antonio Bardem și Krzysztof Kieślowski.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

În filmul istoric „Burebista” (1980), Ion Dichiseanu joacă unul dintre rolurile principale, alături de George Constantin, Emanoil Petruț, Ernest Maftei, Ovidiu Moldovan și Șerban Ionescu. Producția cinematografică produce un univers fictiv, în care regele Burebista (G. Constantin) îl întâlnește pe fostul gladiator și centurion Calopor (Ion Dichiseanu), un văr demult pierdut și regăsit, pe care îl acceptă în armata dacică.

Filmul a fost vizionat de peste 4 milioane de români, însă criticii au considerat că prezintă un caracter mult prea propagandistic. Ideea era confirmată și de Sergiu Nicolaescu, care spunea că dictatorul Nicolae Ceaușescu ar fi găsit dacii din filmul lui Nicolaescu „prea barbari” și ar fi solicitat ca în următoarele filme să se aducă niște corecții în comportamentul și educația dacilor. 

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Dintre filmele celebre în care a apărut Ion Dichiseanu, amintim: „Titanic vals” (1964), „Tunelul” (1966), „Frumoasele vacanţe” (1967), „Bătălie pentru Roma” (1968), „Pistruiatul” (serial TV, 1973), „Muşchetarul român” (1975), „Trandafirul galben” (1982), „Misterele Bucureştilor” (1983), „Dragostea şi revoluţia” (1983), „Triunghiul morţii” (1999), „15” (2005) și „Vocea inimii” (2006).

În cinematografie, Ion Dichiseanu a acceptat și colaborări mai jucăușe. De pildă, în 1988, a lucrat cu Ion Popescu-Gopo pentru filmul „Maria și Mirabela în Tranzistoria”, o coproducție româno-sovietică ce combină jocul actorilor cu desenele animate. Din distribuție au mai făcut parte și actorii Mihai Bisericanu, Horațiu Mălăele, Oana Pellea și Stela Popescu. 

„Toate rolurile pe care le-am jucat le-am iubit. Am dat câte o bucăţică din sufletul meu şi din fiinţa mea fiecărui rol”, spunea actorul, care nu a renunțat niciodată la scenă. 

Cele mai recente apariții cinematografice au fost în filmele „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021, r. Radu Jude), „Între chin și amin” (2019, r. Toma Enache) și „Ultimul corupt din România” (2012, r. Sergiu Nicolaescu). 

Ion Dichiseanu a jucat și în telenovele, precum „Vocea inimii”. „Dacă eşti actor şi îţi faci rolul aşa cum ai demonstrat de-a lungul vremii, joci rolurile şi le joci frumos”, spunea actorul, într-un interviu pentru evz.ro, explicând că el a tratat toate producțiile în care a jucat cu același respect față de meserie.

În 2002, actorul a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, pentru „prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care a dat viață personajelor”, iar în 2015, a primit o stea pe Aleea Celebrităților. Doi ani mai târziu, i-a fost acordat Premiul Gopo pentru întreaga carieră, care s-a desfășurat pe mai bine de 60 de ani. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro