Român cu Lamborghini, acuzat de ANAF că nu poate justifica investiția. Fiscul a evaluat bolidul la 1,8 milioane de lei și a cerut impozit pe venit. Cum s-a terminat procesul

Printr-un proces deschis la Tribunalul Teleorman, proprietarul bolidului Lamborghini, identificat cu inițialele B.S., a dat în judecată ANAF – Direcția Regională a Finanțelor Publice Ploiești, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, solicitând anularea unei decizii ANAF care-l privea.

Prețul mașinii, estimat de Fisc la 360.000 de euro

Bărbatul a fost notificat de Fisc să achite impozit pe venit de 187.000 de lei plus dobânzi și penalități de 87.000 de lei pentru că, în anul 2021, și-a cumpărat un Lamborghini Urus Masnory fabricat în 2020. Actele din proces indică faptul că ANAF a estimat prețul bolidului de lux la 1,8 milioane de lei (aproximativ 360.000 de euro) și a cerut plata impozitului pe banii cheltuiți pentru mașină, pe care proprietarul nu-i declarase anterior.  

În acțiunea din instanță, B.S., împotriva căruia a început și executarea silită, a reclamat faptul că decizia de impunere a fost emisă de inspectorii dintr-un alt județ, care n-ar fi avut competență în speță. 

Referitor la constatările ANAF, teleormăneanul a susținut în instanță că „nu există evaluarea bunului, aceasta fiind stabilită subiectiv, fiind menţionat în cuprinsul deciziei de impunere, riscul asociat echivalent al valorii de piaţă pentru autoturismul achiziţionat”. Concret, bărbatul s-a apărat spunând că ANAF a calculat prețul raportându-l la valoarea de piață, fără să se facă o evaluare amănunțită a bunului. 

Recomandări

Cât de important este portofoliul primit de România în Comisia Europeană. Europarlamentar PNL: „E gol, zero competențe”

Susține că a cumpărat mașina „de la nepotul de fiu”

„Organele de inspecţie fiscală şi-au depăşit atribuţiile şi competenţele prin evaluarea în funcţie de criteriile stabilite de aceştia (marcă, model, an fabricaţie, stare tehnică, kilometraj) şi fără a avea cunoştinţă despre starea reală a autovehiculului la momentul achiziţionării”, s-a mai apărat proprietarul mașinii în instanță. 

Bărbatul a mai spus în instanță că angajații ANAF nu i-au determinat corect situaţia fiscală şi nici vânzătorului autoturismului, acesta fiind „nepotul său de fiu”. „Organului de control îi revenea obligaţia să analizeze şi să procedeze, din oficiu, la stabilirea stării de fapt fiscale urmare a analizării contractului menţionat în cuprinsul deciziei de impunere”, a mai punctat reclamantul, care a contestat decizia de impunere și pe linie administrativă la Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din Ministerul Finanțelor.

Proprietarul mașinii evaluate la peste 350.000 de euro a mai susținut în proces că inspectorii ANAF nu au ținut cont de prețul din contractul încheiat între părți spunând că „prețul corect e mult mai mare”. „Nu există un termen legal de comparaţie a preţului şi nici existenta unui preţ stabilit printr-o expertiză autorizată. Având la bază aceste argumente, organele fiscale au stabilit că contestatorul a obţinut venituri în suma de 1.869.752 lei utilizate la achiziţionarea autovehiculului pe care nu le-a declarat la organul fiscal, pentru anul ce a trecut (n.r. 2021), venituri pe care nu avea cum şi nici nu le-a realizat”, a mai subliniat reclamantul în proces.

Recomandări

Televiziunea chineză arată cum ar putea avea loc debarcarea din Taiwan. „Ziua zero”, serialul menit să-i pregătească pe taiwanezi | VIDEO

Cazul, închis pe cale administrativă

Instituțiile statului date în judecată au cerut menținerea deciziei de impunere, susținând că actele emise de inspectorii ANAF sunt legale. ANAF a arătat că bărbatul a fost supus unui control după ce, pentru anul 2021, „s-a constatat un risc asociat” determinat de achiziția unui bolid Lamborghini. 

Pentru perioada 01.01.2021 – 31.12.2021 a fost identificat un risc asociat în valoare de 1.869.752 lei (preţ de piaţă) pentru anul 2021, respectiv o sumă utilizată pentru achiziţia a unui autoturism Lamborghini Urus fabricat în 2020, „constatându-se o discrepanţă financiară în sensul existenței unor cheltuieli mult superioare veniturilor realizate si declarate organelor fiscale de către persoana fizică”. „Contestatorul nu a prezentat informații sau documente scrise în vederea clarificării situației fiscale din care să reiasă provenienţa surselor de venituri”, a explicat ANAF în instanță. 

Procesul de la Tribunalul Teleorman a fost închis ca „rămas fără obiect” după ce judecătorul a constatat că decizia de impunere emisă de inspectorii ANAF a fost anulată pe cale administrativă de către Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din Ministerul Finanțelor. 

Recomandări

Pagerele luptătorilor Hezbollah au explodat: cel puțin nouă morți și 2.800 de răniți, printre care și ambasadorul Iranului în Liban | VIDEO

„Prin raportare la criticile formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, precum şi la înscrisurile depuse la dosarul cauzei, se constată că nu mai există obiectul contestației reclamantului, întrucât prin decizia nr. …./27.11.2023 emisă de Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor a fost anulată decizia pe care reclamantul a atacat-o în cauza de faţă şi implicit au fost anulate şi actele subsecvente acesteia”, se arată în sentința pronunțată de Tribunalul Teleorman pronunțată în 1 iulie 2024. 

Motivele anulării, acoperite de secretul fiscal

Libertatea a solicitat Ministerului Finanțelor să comunice motivele anulării deciziei emise de ANAF, dar ministerul a transmis că astfel de date nu pot fi comunicate pentru că „decizia privind soluţionarea contestaţiei se comunică contestatorului, persoanelor introduse în procedura de soluţionare a contestaţiei, precum şi organului fiscal emitent al actului administrativ atacat”. 

„Personalul din cadrul organului fiscal este obligat să păstreze secretul asupra informaţiilor de care a luat cunoştinţă ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu”, este articolul din lege transmis de Ministerul Finanțelor. Ministerul a mai explicat că, potrivit legii, în categoria informațiilor considerate a fi secret fiscal intră: datele de identificare, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi cuantumul veniturilor, natura, sursa şi valoarea bunurilor, plăţi, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terţi.

Contestațiile admise de Ministerul Finanțelor în 2023

Libertatea a mai cerut Ministerului Finanțelor să comunice câte contestații formulate de persoane fizice au fost soluționate în 2023 de către Direcţia Generală de Soluţionare a Contestațiilor și câte au fost admise, dar și care este suma totală pentru care au fost anulate decizii de impunere ca urmare a admiterii contestațiilor formulate de persoane fizice. 

Ministerul a transmis că nu deține date defalcate pe categorii de contribuabili (persoane fizice/persoane juridice). Potrivit răspunsului transmis Libertatea, „în 2023 au fost soluţionate 4.473 dosare contestații, prin emiterea unui număr de 4.403 decizii de soluționare, cuprinzând 6.453 capete de cerere privind actele întocmite de structurile A.N.A.F/A.V.R. cu suma totală contestată de 10.688.747.980 lei”.

„Din totalul soluţiilor emise în anul 2023, pe fondul cauzei au fost admise 148 capete de cerere privind actele întocmite de structurile A.N.A.F/A.V.R. cu suma de 26.040.178 lei. Din punct de vedere procedural, au fost emise soluții de admitere pentru suma de 5.817.211 lei și de anulare pentru suma de 216.986.051 lei”, a mai transmis Ministerul Finanțelor pentru Libertatea.

Câte persoane fizice a verificat ANAF în 2023 

Potrivit raportului de activitate al ANAF din 2023, instituția a realizat anul trecut aproape 20.800 de inspecții fiscale, dintre care aproape 5.200 la persoane fizice și peste 15.600 la firme. „Au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală 2,63 miliarde lei (2,53 miliarde lei la contribuabili persoane juridice şi 0,10 miliarde lei la contribuabili persoane fizice)”, mai arată raportul ANAF. 

Inspectorii ANAF au aplicat anul trecut 173 de amenzi în valoare de 480.000 de lei persoanelor fizice și au fost sesizați procurorii pentru cazul a 20 de persoane fizice, suspectate de producerea unui prejudiciu de 3,7 milioane lei prin evaziune fiscală. Prin comparație, în cazul firmelor procurorii au fost sesizați în 250 de cazuri, pentru un prejudiciu total de aproximativ 453 de milioane de lei. 

Fotografii colaj: Inquam Photos / Octav Ganea / captura Youtube

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro