ComenteazăÎn vara anului 2017, un colet suspect atrăgea atenția polițiștilor din cadrul Centrului de Combatere a Migrației Ilegale și a Infracțiunilor Transfrontaliere al Aeroportului Henri Coandă București.
Cu ocazia efectuării unui control la magazia de curierat DHL, aflată în zona Cargo a aeroportului, o cutie de mici dimensiuni, de aproximativ 200 de grame, cu o valoare declarată de doar 10 dolari, i-a determinat pe polițiști să efectueze verificări suplimentare, după ce au constatat că în interior se află, potrivit documentului de însoțire al mărfii, „plăcuțe de tablă cu integrat electronic”.
La expeditorul coletului era menționat un bărbat din Câmpulung Muscel, ale cărui date de identificare figurau în județul Cluj, iar ca destinatar era trecută o persoană din Malaysia.
Polițiștii au decis deschiderea coletului, ocazie cu care s-a descoperit că acesta conține trei plăcuțe din tablă, una dintre acestea fiind prevăzută cu circuite integrate.
Printre documentele de însoțire ale coletului se afla și o copie a cărții de identitate a expeditorului. În urma verificărilor, s-a constatat că actul de identitate aparține unui bărbat din Cluj Napoca, de profesie inginer, având ocupația de „director”, însă actul de identitate fusese anulat, titularului eliberându-i-se un nou document.
Polițiștii s-au sesizat din oficiu pentru săvârșirea infracțiunii de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, actele de constatare și coletul fiind apoi trimise la DIICOT.
Plăcuțele, expertizate de SRI
Procurorii au solicitat sprijinul specialiștilor din cadrul Institutului de Tehnologii Avansate al Serviciului Român de Informații pentru a stabili ce reprezintă dispozitivele electronice găsite în colet și dacă acestea pot fi folosite drept cititoare de carduri.
Experții au constatat că dispozitivele au fost confecționate artizanal, iar unul dintre ele reprezenta un dispozitiv autonom prevăzut cu acumulator, un cap magnetic, dar și cu un montaj electronic conținând un circuit integrat de tip decodor de cap magnetic și un circuit destinat prelucrării de date de tip microcontroller.
Este foarte probabil ca dispozitivul supus investigării să reprezinte un mijloc tehnic destinat achiziției, prelucrării și stocării de date provenite de pe benzile magnetice ale cardurilor.
Raport SRI înaintat anchetatorilor:
Totodată, experții au precizat că este posibil ca plăcuțele de tablă fără circuite electronice să reprezinte fie dispozitive aflate în faze diferite de realizare, fie componente ale acestora.
Experții SRI au comunicat DIICOT că dispozitive asemănătoare din punct de vedere funcțional, destinate achiziției, prelucrării și stocării de date cu caracter bancar în scopul fraudării instrumentelor de plată electronică au fost descoperite și în alte spețe.
Titularul buletinului reclamase furtul de identitate
Deși scriptic expeditorul coletului către Malaysia figura un inginer din Cluj-Napoca, în realitate cel care livrase coletul curierului a fost un tânăr din Câmpulung.
Bărbatul din Cluj-Napoca al cărui nume figura ca expeditor și-a schimbat cartea de identitate după ce a reclamat de două ori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca că persoane necunoscute i-au folosit identitatea în repetate rânduri pentru a comite fapte penale și pentru a împiedica identificarea lor.
Audiat ca martor, agentul firmei de curierat DHL, a povestit că în iunie 2017 a preluat coletul de la o persoană cu care s-a întâlnit pe raza municipiului Câmpulung la cererea respectivei persoane, unde a preluat coletul, actele însoțitoare și copia actului de identitate. Clientul purta ochelari de soare, astfel că nu a reușit să-i rețină semnalmentele.
Alt colet, alte plăcuțe
În urma extinderii cercetărilor, polițiștii au identificat identificat un colet similar și în custodia Poștei Române despre care exista suspiciunea că ar conține dispozitive destinate operațiunilor de skimming.
De această dată, în interiorul coletului a fost descoperită o tabletă de culoare neagră care avea ecranul crăpat. În interiorul tabletei au fost găsite, împachetate în bandă scotch, șase tăblițe metalice artizanale, prevăzute fiecare cu câte un minidispozitiv electronic tip „cap de citire”.
Aceste tăblițe se asemănau cu cele folosite la introducerea în fanta citire a cardurilor la ATM-uri, în vederea copierii benzii magnetice a cardurilor, reprezentând dispozitive construite artizanal, destinate achiziției, prelucrării și stocării de date provenite de pe benzile magnetice ale cardurilor.
Expeditorul coletului figura ca fiind o femeie din Câmpulung-Argeș, iar destinatarul, o persoană din Shenzen-China. Documentele de însoțire menționau că, de fapt, coletul reprezintă returul unei tablete defecte.
În urma verificărilor, s-a stabilit că persoana indicată drept expeditor nu există în Câmpulung, fiind un nume fictiv. De altfel, cercetările aveau să stabilească, de asemenea, că fictive erau și numele destinatarilor.
Expeditorul s-a prevalat de dreptul la tăcere
Investigațiile efectuate au stabilit că expeditorul celor două colete către Asia este un bărbat de 42 de ani din Câmpulung. Pus în fața probelor, acesta a recunoscut acuzațiile, fără a furniza detalii suplimentare.
Procurorii nu au reușit să stabilească în ce împrejurări a reușit bărbatul din Câmpulung Muscel să intre în posesia copiei actului de identitate aparținând bărbatului din Cluj, în condițiile în care acesta s-a prevalat în cursul anchetei de dreptul la tăcere, iar la instanță a solicitat să fie judecat prin procedura simplificată, fără a da declarații.
Trimis în judecată la sfârșitul anului trecut, bărbatul din Câmpulung a fost condamnat luna trecută de Tribunalul Pitești la un an și opt luni închisoare cu suspendare sub supraveghere, fiind găsit vinovat de săvârșirea a câte două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv efectuarea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Bărbatul a contestat condamnarea, avocatul acestuia invocând în fața instanței că aplicarea unei amenzi penale ar fi suficientă.
O decizie definitivă urmează a fi luată de Curtea de Apel Pitești, după soluționarea căii de atac.
„Instanța are în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunilor pe care instanța îl apreciază ca unul mediu, raportat la modalitatea în care au fost săvârșite faptele, urmarea produsă, dar mai cu seamă cea care s-ar fi putut produce fără intervenția organelor de urmărire penală, perioada în care inculpatul a desfășurat activitatea infracțională și, nu în ultimul rând, valorile lezate prin comiterea faptelor”, au subliniat magistrații Tribunalului Pitești.
Foto: Shutterstock