Româncă absolventă de Drept în Islanda și avocată: ”România nu merge pe direcția bună. Politicienii nu sunt interesați de dezvoltarea țării”

E povestea carierei curajoase a unei fete plecate la 18 ani din Tg. Mureș și căsătorite cu un fost boxer islandez, Runar Svavarsson, azi partener de antrenament al unui actor din ”Game of Thrones”.

Cum a ajuns să studieze Dreptul în Islanda

“Am ajuns din întâmplare la Reykjavik, în vizită la o amică, l-am cunoscut pe actualul soț și așa m-am stabilit în Islanda, deși n-am fost niciodată și nici nu sunt prietenă cu clima de aici”.

Mirabela Blaga e mureșeancă, locuiește din 2006 în insula nordică, are două fete, una dintr-o relație anterioară, iar în 14 ani a reușit să facă o carieră spectaculoasă în țara de adopție: a terminat Facultatea de Drept la 5.000 km de România, e consilier juridic, va deveni avocat prin examenul de promovare în barou, are un birou de traduceri română-islandeză-engleză și lucrează și la Poliția de frontieră, în aeroportul internațional din Keflavik.

Mai nou, a primit o ofertă guvernamentală să preia conducerea Directoratului Muncii din ministerul de profil. Islandezii au sesizat că șomajul printre străini crește abrupt. 

Circa 40% dintre cei fără loc de muncă sunt non-islandezi, mulți pe la 40-45 de ani, fără studii, adică profiluri cu care dificil găsești un job. Dar trebuie făcut ceva și pentru acești oameni, ca să fie reactivați. Mi-e însă greu să mă decid acum asupra acestei propuneri, pentru că ar trebui să renunț și la postul din Poliție, și la traduceri.

Mirabela Blaga:

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

”Sunt români care au trecut aici prin momente groaznice”

Am plecat din țară după ce am terminat liceul, la 18 ani. Nici n-am mai așteptat să dau bacalaureatul. Am simțit dintotdeauna că locul meu e în lume. Tata îmi tot spunea că nu există viitor pentru tineri în România. Am locuit mai întâi cinci ani în Austria, unde am lucrat în toate domeniile posibile, la curățenie, prin restaurante.

Mirabela Blaga:

Momentan, e ocupată și cu teza pentru masterat, ”Exploatarea muncitorilor străini în Islanda și în Europa”: ”Voi prezenta detaliat inclusiv cazurile unor români care au trecut prin momente groaznice, precum amenințări cu bătaia din partea angajatorilor pentru a nu se plânge la sindicate sau la Poliție, condiții inumane de muncă și de trai, drepturi financiare neplătite sau ciuntite pe motive inexistente, gen închirieri de mașini sau abonamente la sală”.

Sunt surprinsă că autoritățile islandeze nu au experiență în acest domeniu și nu știu cum să trateze încă subiectul. Țara e mică, li se pare că toată lumea e corectă și respectă legea.

Mirabela Blaga:

Cum a cucerit-o islandezul

Cum s-a adaptat însă într-o țară atât de diferită de România? ”Inițial, n-aveam niciun gând să rămân în Islanda, unde venisem din curiozitate. Am nimerit la un sfârșit de mai cu ninsoare, frig, mi-am zis că n-am ce să caut aici. Dar totul s-a schimbat când actualul soț a venit special pentru mine la Tg. Mureș pentru a mă readuce la Reykjavik. Și am spus atunci: De ce nu? Dacă iese bine, OK! Dacă nu, asta-i viața!”, relatează Mirabela despre începuturile sale în Islanda.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Soțul are un magazin de piese pentru camioane și mai are un al doilea job ca bodyguard, fiindcă e fost boxer. Se și antrenează săptămânal cu celebrul Hafthor Julius, multiplu campion la Worlds Strongest Man și personajul Gregor „The Mountain Clegane” din Game of Thrones.

Mirabela Blaga:

”Primul job l-am avut într-o fabrică de medicamente”

Continuă apoi povestea: ”Am reluat aproape de la zero liceul, fiindcă mi s-au echivalat foarte puțin din studiile din țară, m-am apucat să învăț islandeza, a venit repede și fetița, iar în perioada în care am fost însărcinată am depus CV-uri în zeci de locuri”, povestește ea.

”Primul job l-am obținut la o fabrică de medicamente, unde manevram mașinăriile și împachetam pastile”.

Când m-am apucat de Facultatea de Drept, mulți m-au descurajat, dar am zis: ”Lasă că vă arăt cine e Mirabela!”. Mă cam dezuflasem și eu după primele săptămâni la facultate, era o limbă islandeză complet diferită de cea pe care o mai învățasem, dar colegii și familia m-au susținut și am reușit să merg până la final.

Mirabela Blaga:

Cum se văd relațiile dintre copii și părinți

Mureșeanca spune că i-a fost foarte greu să-i înțeleagă pe nordici și să se acomodeze la stilul local de viață: ”Sunt oameni reci, nu e ca la noi între vecini, să bați la ușa de lângă tine să mai bei o cafea sau să ceri o lingură de făină pentru o prăjitură. M-a surprins inclusiv soțul, când suna înainte la părinți, să întrebe dacă poate veni într-o vizită. Eu la mama mă duceam direct și în crucea nopții, deschideam frigiderul și mâncam orice voiam de acolo”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

A mai frapat-o un obicei: ”M-am speriat când îi vedeam pe părinți că-și țin bebelușii foarte lejer afară, pe frig, în timp ce ei stăteau la o terasă, la palavre. Dar așa e tradiția. Și doctorii recomandă această libertate, iar la școală și la grădiniță copiii sunt scoși la activități, chiar dacă plouă sau ninge”.

Am fost împreună și cu socrii la un Crăciun în România. Erau șocați când au văzut câtă mâncare e pe masă și câte feluri se gătesc. Mă întrebau în glumă dacă pregătesc vreo nuntă. La ei totul e foarte simplu. Cina de Crăciun e o pulpă de porc cu cartofi fierți, un pic de sfeclă și gata.

”Cum e posibil să mai existe în România, în 2020, școli cu toalete în fundul curții?”

Mirabela nu ascunde că se simte acum o femeie împlinită, ”nu-mi lipsește nimic, mai puțin vremea blândă, soarele. Evadăm însă în concedii prin Spania, unde aș vrea să ne mutăm când ieșim la pensie. Există pe litoralul iberic întregi comunități de islandezi, care, după zeci de ani de muncă, vând tot în țară și se stabilesc pe coasta spaniolă”.

Soțul ar fi dorit să stăm chiar în România, dar am refuzat eu, în interesul copiilor. Au alte perspective aici. De exemplu, cea mare a studiat artă și design, iar acum își dorește să continue la New York sau la Florența.

Cum se vede însă România din colțul opus al Europei? “Nu mergem pe direcția bună. Nu există transparență, încrederea în autorități e foarte redusă, iar asta vine de la o clasă politică slabă. Oamenii nu mai rezistă. Nivelul de trai e îngrijorător. Nu-mi închipui cum e posibil ca, în 2020, să mai existe școli cu toalete în fundul curții ori localități fără acces la apă. Proiecte sunt destule, dar banii se duc unde nu trebuie. Politicienii nu sunt interesați de dezvoltarea țării. Au alte preocupări”.

Viața în Islanda în era COVID

”Cifrele oficiale spun că sunt circa 1.500 de români în Islanda, dar nu suntem o comunitate unită. Am făcut o asociație a românilor, să ne mai întâlnim, să interacționăm. Abia am organizat ceva de 1 decembrie. Am făcut și o petiție să se deschidă un consulat la Reykjavik, fiindcă cel de la Copenhaga nu prea ne reprezintă. Au semnat doar vreo 16 oameni!”, spune Mirabela Blaga.

Descrie inclusiv modul deschis în care Islanda gestionează în continuare pandemia: ”N-a existat niciodată panică, iar totul e administrat de o comisie formată din trei oficiali, șeful Poliției, un doctor epidemiolog și un medic, un fel de reprezentant al DSP din România. Totul se desfășoară foarte transparent și, chiar dacă s-a decis închiderea restaurantelor, barurilor, școlilor ori s-au impus restricții de circulație, populația a recepționat cu calm situația, tocmai fiindcă vine de la niște oameni care inspiră încredere”.

În materie de COVID, românii au produs însă în Islanda, în vară, un moment tulbure.

În luna mai, nu mai era niciun caz în țară! Apoi, au apărut brusc 11 români pozitivi și a izbucnit un mare scandal, fiind acuzați că au readus virusul în Reykjavik, pentru că n-au respectat regulile de protecție.

Mirabela Blaga:

”Am intervenit atunci în presă, deoarece toți românii erau făcuți țigani, tâlhari și leneși. Am vrut să pun lucrurile la punct, explicând că și islandezii, ca orice altă nație, au propriile rebuturi sociale, iar restricții au încălcat și localnicii, și polonezii, și lituanienii. Suntem aici români cu cariere frumoase, cu joburi în justiție, poliție, translatori, nu era normal să fim stigmatizați ca popor”, încheie Mirabela.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro