Români sărmani cu rude celebre: fina lui Ceauşescu şi „regina” Mihailena | EXCLUSIV

Fina lui Ceauşescu e săracă lipită!

În gospodăria Cristinei, de la marginea satului clujean Căprioara, comuna Recea Cristur, lemnele sunt singurul semn de oarecare prosperitate. Stivuite cu grijă, sprijină temeinic zidurile unei case austere, încălzite de soarele molatic de noiembrie. În rest, o curte prăfuită, fără gard, un acoperiş ce parcă stă să o ia la vale şi plăci de beton puse la repezeală una peste alta, ce formează intrarea în casă. “Da, s u n t fina lui Ceauşescu”, ne confirmă Cristina, dar o spune cu tonul celui care a aflat de mult timp că asta nu mai înseamnă nimic. “Când m-am născut eu, în 1977, am fost al optulea copil al familiei Almaş. Ai mei erau amărâoei, nu ştiau cum s-o mai scoată la capăt”. Şi cum pe vremurile alea deasupra tuturor nu era Dumnezeu, ci nea Nicu, părinoeii s-au gândit că salvarea le va veni de la Bucureşti.
“S-au sfătuit cu primarul de la noi din sat şi i-au trimis o scrisoare lui Ceauşescu. Au explicat acolo că sunt oameni săraci, că au muloei copii de hrănit şi l-au rugat să mă năşească pe mine, ultimul născut”. Din povestirile părinoeilor, Cristina ştie că răspunsul a sosit în plic, a fost afirmativ, dar că la botez Ceauşescu nu a venit, trimioeând în locul său un activist de partid.

Recomandări

Cătălin Coman, polițistul pensionar din sectorul 5 care și-a amenințat vecina cu moartea, rămâne fără armele de foc. „Am devenit o ţintă pentru clanurile mafiote”

Familie cu 17 copii, dar fără resurse

Ulterior, familia Almaş, încurajată de semnul binevoitor venit de sus, a ajuns la 17 copii. Grijile erau departe, pentru că, spune Cristina, “ai mei primeau pachete cu hăinuoee, conserve şi alte de-ale gurii, ne ajungeau la tooei, chiar dacă eram muloei”.
Din povestirile mamei sale, a aflat că, din când în când, mai erau trimise şi diverse sume de bani, “dar nu mulţi, două-trei sute de lei odată”. Revoluoeia din 1989 a stopat fluxul de ajutoare către familia Almaş. Cristina s-a măritat şi s-a mutat din casa părintească, din satul Băbuoeiu, în cea a bărbatului său, din Căprioara. Mamă a patru copii, stă toată ziua prin curte şi îşi aşteaptă bărbatul, plecat să muncească pe la ciobanii din zonă cu ziua. “Nu că e Ceauşescu naşul meu, dar pe vremea lui o ducea toată lumea mai bine”, dă sentinoea Cristina. “Îoei asigura serviciu şi casă, nu ca acum, de stai la mila statului. Pentru fiecare copil primesc 41 de lei alocaoeie, faceoei socoteala şi vedeoei cum ne descurcăm cu 164 de lei pe lună. Banii se duc pe medicamente, că-mi răcesc copiii dimineaoea, când se duc doi kilometri pe jos până la şcoală, de se fac bine la primăvară”. Sunt vremuri mizerabile, iar Cristina nu mai crede în miracole. Parcă nici să-i scrii preşedintelui, ca altădată, nu mai merită.

Recomandări

Cine este mama lui Sebastian Stan. Georgeta Orlovschi a divorțat în 1984, după Revoluție s-a mutat în America și s-a recăsătorit cu Anthony Fruhauf

Mamele-eroine primeau medalii

Gestul lui Ceauşescu, acela de a fi naş al unei fetiţe ce provenea dintr-o familie numeroasă, era unul de încurajare a natalităţii. În 1966, Ceauşescu emisese faimosul Decret 770, care interzicea avortul, act ce s-a concretizat prin naşterea a peste două milioane de copii între 1967 şi 1972, supranumiţi “decreţeii”. Statul comunist le recompensa cu “Medalia maternităţii”pe femeile care aduceau pe lume cel puţin cinci copii şi cu titlul “Mamăeroină” pe cele ce dădeau viaţă la cel puţin zece copii.
 

«Regina» Mihailena, botezată de Mihai I

Mihailena Voloşenciuc (70 de ani), poreclită “Regina”, o femeie din satul sucevean Fundu Moldovei, nu a apucat niciodată să-i spună “naşule” Regelui Mihai de România (90 de ani), care a botezat-o în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Din ce-şi aminteşte că i-au spus părinţii, bătrâna a povestit pentru Libertatea că regele a desemnat trei reprezentanţi ai Casei Regale să o boteze, solicitându-i schimbarea numelui din Verginia în Mihailena, după numele naşului şi al mamei acestuia, regina Elena.

A trimis un vagon plin cu haine şi mâncare

“Eram al 13-lea copil al părinţilor mei, Vasile şi Elisabeta, şi exista la acea vreme o tradiţie în sat ca, la familiile cu mulţi copii, naşii să fie ştabi sau chiaburi, cum se mai zice la noi. Pe tata îl învăţase cineva din sat să pună să mă boteze Regele Mihai, aşa că părinţii au trimis o scrisoare la Casa Regală şi i-au cerut regelui să fie naşul meu. Cum trecuseră vreo două luni şi nu primisem nici un răspuns, iar mama se temea să nu rămân nebotezată, au pus o femeie din sat să fie naşă. Însă după vreo două zile, am primit răspuns de la Casa Regală în care eram anunţaţi că Regele Mihai a fost de acord să mă creştineze. Nu a venit el în persoană, însă a trimis trei prefecţi care au asistat la botezul care s-a ţinut la şcoala din sat, în timp ce slujba a fost oficiată de trei preoţi. La primul botez mi se pusese numele de Verginia, însă prefecţii au rupt certificatul de naştere şi au cerut să-mi pună numele de Mihaielena, după numele pe care le purtau Regele Mihai şi mama lui, Elena. Regele a trimis pentru botez, la gara din Pojorâta, un vagon plin cu haine şi mâncare. Le-a cărat un om toată ziua cu căruţa!”, ne-a destăinuit bătrâna.

Recomandări

România va vinde gaz Germaniei din exploatările Neptun Deep din Marea Neagră. Acord încheiat de OMV

I-a dat un buchet de flori Reginei Ana

Săteanca l-a văzut o singură dată pe ilustrul său naş, în urmă cu câţiva ani, când regele, însoţit de Regina Ana, a vizitat oraşul Câmpulung Moldovenesc. Cu sprijinul primarului de atunci, Mihailena a avut un moment în care s-a prezentat şi a dat mâna cu regele, iar Reginei Ana i-a oferit un buchet de flori. În 1992, Casa Regală i-a trimis o scrisoare, iar apoi, în două rânduri câte 5.000 de lei, care au mai ajutat-o pe bătrână să uite de lipsuri. Mamă a patru copii, femeia locuieşte singură, pentru că cei pe care i-a adus pe lume s-au mutat în alte judeţe. Mai mult, toţi au rămas şomeri. Bolnavă, cu o pensie de doar 125 de lei, fina Regelui Mihai din Fundu Moldovei rezistă vremurilor grele doar cu ajutorul vecinilor. “Şi când te gândeşti că mi se spunea «Regina» când eram domnişoară, aşa de mândră eram faţă de rudele mele”, spune oftând bătrâna.

Urmărește-ne pe Google News