1 comentariuPrima conectare la Sistemul Electroenergetic Național a Unității 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă s-a făcut pe 11 iulie 1996, în urmă cu aproape 30 de ani.
După trei luni, Unitatea 1 a atins puterea nominală, iar la cinci luni de la prima conectare a intrat în exploatare comercială. România a intrat astfel în rândul țărilor producătoare de energie nucleară cu prima centrală nuclearoelectrică din România, cea de la Cernavodă, amintește Ministerul Energiei.
S-a întâmplat în anul 1996, dar istoria energeticii nucleare în România a început în anii 60, când primul colectiv de centrale nucleare creat în cadrul Institutului de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) a început să studieze tehnologiile și filierele existente la acea dată, inițiind și primele studii de amplasament pentru prima centrală nuclearoelectrică în România, Cernavodă, în județul Constanța.
După mai bine de 15 ani, în 1977, guvernele României și Canadei au încheiat Acordul de cooperare în domeniul utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice. Studiul de fezabilitate elaborat în comun va conduce la alegerea în 1978 a reactorului nuclear de tip CANDU-6 cu uraniu natural drept combustibil și răcit și moderat cu apă grea, proiectat de Atomic Energy of Canada Limited și a amplasamentului Cernavodă ca puncte de plecare în construirea programului energetic românesc.
La momentul Revoluției din 1989, stadiul realizării investiției Unității 1 de la Cernavodă, Constanța, era de 45%.
Pe data de 11 iulie 1996, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a emis primul Megawat, iar la 2 octombrie în același an, Unitatea 1 a atins puterea nominală, urmând ca la 2 decembrie să intre în exploatare comercială.
Unitatea 1 de la Cernavodă, producție-record în primii 10 ani de exploatare comercială
În iulie 1998, se înființează Societatea Națională „Nuclearelectrica” S.A., iar în 2003, are loc intrarea în vigoare a Contractului de finalizare și punere în funcțiune a Unității 2 de la CNE Cernavodă. Un an mai târziu începe producerea de combustibil nuclear necesar primei încărcări a reactorului Unității 2.
În anul 2006, cantitatea de energie electrică produsă în cadrul Societății Naționale „Nuclearelectrica”, prin Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, a fost de 5,631 milioane MWh, producție-record în cei 10 ani de exploatare comercială, din care 5,177 milioane MWh au fost livrați în sistemul național.
Odată cu intrarea în exploatare comercială a Unității 2, în 2007, „Nuclearelectrica” asigură circa 18% din producția de energie electrică a României, iar în toamna acelui an se predă managementul Unității 2 către SN Nuclearelectrica.
20% din necesarul de energie electrică din România, asigurat prin centrala de la Cernavodă
În prezent, Unitatea 1 de la Cernavodă, reprezentând 5,5% din capacitatea totală instalată în sistemul electroenergetic național, generează anual aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse în țară, iar din 2007, prin intrarea în funcțiune a Unității 2, acest procent s-a ridicat la 18-20%.
Alături de producția din hidrocentrale, peste 50% din electricitate va fi produsă în România din surse economice indigene, potrivit Nuclearelectrica.
Reactorul de la CNE Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU, mai exact generația a treia de reactor (CANadian Deuterium Uranium 600-Pressurized Heavy Water Reactor), ce utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar combustibilul uraniul natural.
Contractul de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, gata de semnare
În noiembrie 2010, se obține avizul favorabil al Comisiei Europene pentru proiectul Unităților 3 și 4, în baza tratatului Euratom, iar cinci ani mai târziu se semnează memorandumul pentru construirea lor.
Acum, în octombrie 2026, contractul de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este gata de semnare, iar șase companii le vor realiza pentru 7 miliarde de dolari.
Cele două reactoare de la centrala Cernavodă, Constanța, ar urma să fie puse în funcțiune în 2031, respectiv 2032.
Proiectul Cernavodă constituie cea mai importantă realizare în sectorul energetic în țările din Estul Europei și, totodată, inițiativa cea mai relevantă de asistență managerială și tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate și siguranță în sectorul nuclear conform cu obligațiile internaționale prevăzute în actele și tratatele din domeniul nuclear la care România este parte.