România a ajuns cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeană. Experții cred că e vorba de grâu ucrainean, agricultorii acuză distrugerea zootehniei

De trei ori mai mult ca francezii

Țara noastră a vândut peste hotare 3,27 de milioane de tone în intervalul iulie 2024 – ianuarie 2025, de aproape trei ori mai mult decât Franța, care are livrări de 1,28 de milioane de tone.

Mai mult, locurile doi și trei la exporturi sunt ocupate de două state baltice, Lituania și Letonia, cu 1,43 și 1,41 de milioane de tone de grâu.

Polonia, un alt stat cu agricultură performantă, are, la rândul său, exporturi de 958.000 de tone de grâu.

În 2021, Franța a exportat o cantitate de 8,276 de milioane de tone de grâu, iar România – o cantitate de 6,388 de milioane de tone, conform Digi24.

Scandalul camioanelor

Exporturile mari ale României vin în contextul în care agricultorii au protestat din cauza importurilor de grâne ieftine din statul vecin, protestele ajungând și în Polonia, Bulgaria sau la Bruxelles.

La acel moment, autoritățile au anunțat interzicerea importurilor agricole din Ucraina, urmând ca statul român să sprijine doar tranzitul de cereale din Ucraina către alte state.

Recomandări

Cum au ajuns bani europeni pentru sănătate la Antena 3 și România TV: 200.000 de euro reclamă într-un proiect derulat de Institutul Fundeni și UMF Iași

Ce se ascunde în spatele datelor

Experții consultați de Libertatea au explicații diferite cu privire la ce semnifică datele.

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că este posibil ca statisticile să includă grâu ucrainean, reexportat prin țara noastră.

„Totul trebuie văzut prin prisma originii. Noi anul trecut am avut secetă, dar la grâu nu a fost așa dezastru ca la porumb. Dacă exporturile nu sunt luate după origine, e posibil să fie mult grâu ucrainean. Producția nouă se stochează, iar exporturi apar cum se eliberează cea veche din silozuri ca să se introducă noi cantități”, spune Emilian Duca.

Exportăm pentru că nu mai avem zootehnie

Și Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), spune că e vorba de grâu ucrainean, disimulat în statistici.

Conform acestuia, grâul ucrainean e venit prin Republica Moldova. „E mult grâu ce vine din Moldova, care e tot ucrainean. În final, businessul e tot business”, afirmă acesta.

El spune însă că exporturile sunt așa mari pentru România din cauză că țara noastră nu mai are zootehnie. „E vorba de lipsa zootehniei. Exportăm materia primă și importăm produsul finit, de la aluat la carne”, spune șeful LAPAR.

Recomandări

Cum au tratat procurorii români propaganda legionară în ultimii ani. Număr foarte mic de rechizitorii și zeci de dosare nesoluționate

Totul se face cu input-uri importate

Acesta mai susține și că datele ascund o realitate care este mai puțin roz: „Grâul se face cu îngrășăminte străine, aveam combinate ce produceau și nu mai avem. Se face cu pesticide străine, cu utilaje străine. Exportăm materie primă, iar apoi importăm produse finite”, mai arată acesta.

Și Emilian Duca spune că Guvernul trebuie să se preocupe de valorificarea internă a materiei prime. „Dacă exporți carne, poți avea venituri mai mari decât dacă exporți grâu”, arată consultantul.

Agricultura de subzistență

Emilian Duca mai arată și că există o serie de extreme în agricultura românească: în timp ce suntem cel mai mare exportator de grâu, România are și cel mai mare număr de ferme din UE. Dar acestea sunt gospodării de subzistență.

În plus, el aduce în prim-plan un subiect care s-a mai discutat anterior și la Bruxelles fără niciun rezultat: superfermele cu sute de mii de hectare nu ar mai trebui să primească subvenții europene.

Problemele Franței

În schimb, analistul Adrian Negrescu, spune că în 2023 România a avut o producție de grâu mai mică anul trecut față de 2023, dar țara noastră nu a avut problemele Franței.

„Chiar dacă am avut o producție de grâu cu 14% mai mică decât în 2023, de aproximativ 8,5 milioane de tone, față de 9,4 milioane de tone în 2023, am avut noroc cu vremea, care a dus producția din România la un nivel peste cel din Franța, țară afectată puternic de condițiile meteo nefavorabile (ploi abundente, temperaturi scăzute)”, spune Negrescu.

Recomandări

Dobânzile mari oferite de stat la titlurile Tezaur prefigurează o surpriză neplăcută pentru români: o inflație mai mare – ANALIZĂ

Acesta spune și că grâul românesc a fost mai ieftin.

„Pentru cele peste 3,239 de milioane de tone de grâu exportate, am avut un preț de export de 0,22 de euro/kg (220 de euro/tonă) față de 0,24 de euro/kg cât a cerut Franța. Spre comparație, Lituania a vândut cu 0,23 de euro/kg.

Principalele noastre destinații de export au fost Egiptul, Arabia Saudită și Algeria”, arată acesta.

La rândul său, Negrescu spune că rezultatul nesperat de bun este realizat în mare parte de marile companii agricole din România, nu de micii fermieri.

„Acestea au reușit să se mobilizeze și să exploateze cererea uriașă din principalele destinații de export, înlocuind, practic, grâul rusesc și, parțial, pe cel ucrainean”, conform acestuia.

Acesta nu exclude însă ca în cadrul exporturilor românești să fie și grâu ucrainean, adus prin firme terțe, în cadrul unui mecanism de certificare europeană a grâului ucrainean.

„E doar o supoziție care merită cercetată mai ales că, să nu uităm, grâul ucrainean este produs la costuri incomparabil mai mici decât cel românesc, pentru că nu are restricțiile de producție impuse de legislația UE”, punctează acesta.

Ce spune Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii spune că datele sunt parțiale și pot suferi modificări, mai ales că nu toate țările au raportat informațiile, iar data la care Comisia Europeană actualizează informațiile nu corespunde cu data de referință a informațiilor comerciale.

În privința datelor în sine, instituția condusă de Florin Barbu susține că datele privind producția de grâu de anul trecut vor apărea abia în martie 2025.

În schimb, ministerul aduce alte date cu privire la exporturi, pe baza informațiilor Institutului Național de Statistică (INS) și ale Autorității Vamale.

Astfel, în intervalul ianuarie-septembrie 2024 s-au exportat 5,6 milioane de tone de grâu din România, sub cantitatea de 6,04 milioane exportată în același interval din 2023.

Ministerul recunoaște că cercetarea sa include toată activitatea comercială, indiferent de originea mărfurilor. Astfel, în date e posibil să apară și grâu din Ucraina.

Instituția reamintește însă că în continuare este în vigoare mecanismul de autorizare pentru unele produse din Ucraina. Mai exact, prin OUG 84/2023 a fost impusă obligația deținerii unei licențe pentru importurile de grâu, porumb, plante oleaginoase, făină, zahăr, ouă sau carne de pasăre din Ucraina.

„Până la acest moment nu au fost acordate licențe de import de către Comisia din cadrul MADR”, arată Ministerul Agriculturii.

Carnea de porc, 57% din consum vine din import

Ministerul recunoaște că România are o problemă cu carnea de porc, unde în intervalul ianuarie-septembrie 2024 importurile au fost de 57% din consum.

În respectivul interval s-au consumat 505.737 de tone de carne de porc, din care deficitul a fost de 288.700 de tone.

În același interval din 2023 consumul a fost de 496.703 tone, iar deficitul – de 273.725 de tone, producția internă acoperind 45% din total.

Instituția spune că sectorul românesc al cărnii de porc e deficitar din cauza problemelor cu pesta porcină africană.

Statul promite revigorarea fermelor de porci

Însă în vederea creșterii producției interne s-au luat o serie de măsuri, precum ajutoare de 206 milioane de euro pentru crescătorii de suine și ajutoare de minimis de un milion de lei pentru creșterea porcilor din rasele Bazna și Mangalița.

Concomitent, a fost în vigoare și un ajutor pentru fermierii din domeniile avicol și suin afectați de invadarea Ucrainei de către Rusia, iar în domeniul creșterii porcilor valoarea ajutoarelor a fost de 141,3 milioane de lei.

Conform Ministerului Agriculturii, ajutoarele acordate vor avea ca rezultat 9 milioane de purcei în România.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro