Şeful statului a explicat că sunt mai multe motive, unele care ţin de ţara noastră, altele nu. „Un motiv care nu ţine de noi ar fi că pur şi simplu lucrurile pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obţinem”, a explicat Iohannis.

„Al doilea factor au fost dificultăţile bugetare create şi de inflaţie, şi de multe alte probleme pe care le-am avut şi atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie şi, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie”, a mai precizat preşedintele.

„În fine, trebuie să recunoaştem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea şi cheltuielile pe Apărare, ci la modul general i-a deranjat şi pe români, a fost inflaţia mare pe care am avut-o anul trecut. Deci cam acestea sunt explicaţiile şi cred că e bine de ştiut că noi am cheltuit foarte mulţi bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis şeful statului.

Conform unei analize NATO prezentate de TVR, pe 21 martie. România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reuşit să cheltuiască doar 1,6%.

În februarie, fostul președinte american Donald Trump a spus că „ar încuraja Rusia să facă ce naiba vrea” oricărei țări NATO care nu-și atinge ținta de cheltuieli: „Nu plătiți, nu vă apărăm”.

Luna trecută, candidatul republican în alegerile prezidențiale din SUA a avertizat țările membre NATO să nu „profite” de sprijinul american, El a spus că dacă va redeveni președinte, Statele Unite vor rămâne „100%” în alianță dacă țările europene „joacă corect”.

Trump s-a plâns de multă vreme de suma cheltuită de alte țări din NATO pentru Apărare în comparație cu Statele Unite și a amenințat în mod repetat că va retrage SUA din Alianță. 

NATO are o țintă ca fiecare țară membră să cheltuiască cel puțin 2% din produsul intern brut pentru Apărare, însă multe dintre cele 31 de state membre nu ating acest obiectiv. Nu există însă nicio obligație pentru a-l îndeplini.

 
 

Urmărește-ne pe Google News