România a făcut mai multe transplanturi în pandemia COVID-19, deși, în Franța, numărul transplanturilor a scăzut cu 90%. Cum se explică?

„Descoperirile noastre arată cât de departe pot merge efectele pandemiei COVID-19, inclusiv până la transplanturile de organe ce pot salva viața” – a declarat coautorul studiului, Peter Reese, profesor asociat de medicină și epidemiologie la Penn State.

Organele de la donatorii decedați reprezintă o oportunitate limitată de timp, deoarece trebuie achiziționate și utilizate rapid. Cu toate acestea, pentru a proteja siguranța pacienților lor, centrele de transplant trebuie acum să acorde atenție specială tuturor donatorilor pentru a se asigura că există riscul minim de infecții cu COVID-19.

Peter Reese, profesor asociat de medicină și epidemiologie la Penn State:

Numărul de rinichi și de transplanturi de ficat de la donatori în viață a crescut constant în ultimul deceniu. Cu toate acestea, marea majoritate a organelor prelevate în Statele Unite provin de la pacienții aflați în moarte cerebrală.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Din cele 40.000 de transplanturi efectuate în SUA în 2019, 32.000 de organe au fost procurate de la donatori decedați.

După recoltarea organelor după moartea unui donator, există o fereastră de timp foarte scurtă în care poate fi făcut transplantul. Unele organe pot supraviețui mai mult decât altele atunci când sunt înghețate, dar în mod obișnuit un transplant trebuie făcut în cel mult 24 de ore de la prelevare.

În medie, 20 de oameni mor în fiecare zi în așteptarea unui organ în Statele Unite și un nou nume este adăugat la lista națională de așteptare a transplantului la fiecare 10 minute. În total sunt peste 114.000 de persoane pe lista națională de așteptare a transplantului.

Pentru a investiga modul în care achizițiile de organe de la donatorii decedați au fost afectate de pandemia din SUA și Franța, cercetătorii de la Penn State au analizat datele naționale validate de la trei agenții federale, inclusiv Rețeaua Unită de Partajare a Organelor (UNOS).

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Franța a cunoscut o reducere și mai accentuată, transplanturile de organe scăzând cu peste 90%. Acest lucru se datorează probabil restricțiilor mult mai dure care vizează reducerea activității clinice și comerciale decât în ​​Statele Unite.

Cum a afectat criza COVID-19 transplantul de organe în România

Libertatea a contactat conducerea Agenției Naționale de Transplant (ANT) din România pentru a afla cum afectează pandemia transplanturile de organe din țară. 

De la începutul anului până la 11 mai au fost realizate 107 intervenții de transplant de organe, printre care 29 transplanturi de ficat, 59 de rinichi, 4 de cord și unul de plămâni. Unele dintre aceste organe pentru transplant au fost prelevate de la 33 de donatori aflați în moarte cerebrală.

În aceeași perioadă, în anul 2019 au fost realizate 86 de transplanturi de organe, dintre care 26 de transplanturi de rinichi și 3 de ficat au fost realizate cu ajutorul donatorilor vii. Au fost 22 de donatori în moarte cerebrală între 1 ianuarie și 11 mai 2019.

Cu alte cuvinte, în România s-au făcut mai multe transplanturi de organe (+24%) comparativ cu anul trecut, în ciuda pandemiei COVID-19 care a întrerupt semnificativ activitatea de transplant în alte țări.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

“După data de 26 februarie (când a fost confirmat primul caz COVID în România) au fost 14 donatori. În această perioadă, mulțumită familiilor donatorilor care au acceptat donarea de organe și a echipelor de profesioniști pe care îi avem, au putut fi salvați 12 oameni prin transplant de ficat, 21 prin transplant de rinichi și un cetățean european prin transplant de cord. Totodată s-au realizat în această perioadă și 4 transplanturi de rinichi și unul de ficat de la un donator în viață”, a spus dr. Radu Zamfir, director executiv ANT, pentru Libertatea.

Potrivit ANT, anumite centre unde, de regulă, se puteau face transplanturi de organe și-au suspendat temporar activitatea din cauza crizei COVID-19, pe când altele și-au continuat activitatea neperturbate. 

“La nivel național, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ, în toată această perioadă”, a adăugat dr. Zamfir.

În colaborare cu Ministerul Sănătății, ANT și-a intensificat măsurile de protecție, atât în centrele de prelevare, cât și în cele de transplant. Potrivit ANT, întregul personal implicat în fiecare etapă de transplant a fost testat pentru COVID-19 și s-a asigurat un circuit pe culoarul verde pentru protejarea pacienților transplantați. Toți donatorii potențiali aflați în moarte cerebrală au fost și ei, de asemenea, testați.

Precizăm faptul că nu au existat infecții cu noul coronavirus sau decese ale pacienților transplantați în această perioadă, dovedind faptul că măsurile luate au fost eficiente.

Dr. Radu Zamfir, director executiv Agenția Națională de Transplant:

Pe viitor însă, probabil că activitatea de transplant va suferi perturbări, întrucât aceasta depinde de numărul de donatori în moarte cerebrală aflați într-o secție ATI – aceleași secții ATI care în această perioadă trebuie să interneze cazurile cele mai grave de COVID-19.

Având în vedere implicarea și pregătirea tuturor secțiilor ATI în lupta împotriva coronavirusului, precum și faptul că este o presiune foarte mare asupra tuturor secțiilor ATI din spitalele acreditate pentru prelevare, putem vorbi de o oarecare reducere a activității de transplant față de ritmul permanent ascendent cu care ne-am obișnuit în ultimul an. De asemenea, este o situație care nu se petrece doar la noi, ci în întreaga lume.

Dr. Radu Zamfir, director executiv Agenția Națională de Transplant:

”Trebuie remarcat și apreciat efortul deosebit al spitalelor în care activitatea de transplant s-a desfășurat în această perioadă”, adaugă el.

Adaptarea activității de transplant la criza COVID-19

Este o tragedie că atât de mulți oameni sunt acum în incapacitatea de a primi un transplant – o amintire că noul coronavirus nu trebuie neapărat să infecteze oamenii pentru a ucide pe unii dintre noi.

Dar, pe măsură ce pandemia progresează și autoritățile locale obțin noi cunoștințe cu privire la modul în care virusul se răspândește și câștigă experiență în atenuarea și suprimarea sa, studii precum acestea vor informa liderii din domeniul sănătății publice cum să opereze cel mai eficient pe viitor. 

Le mulțumim celor care au puterea să dăruiască viață dincolo de durerea lor, de pierderea suferită. Un rol important în actul de donare îl are și înțelegerea acestui gest profund altruist. Mulțumim tuturor celor care au înțeles că transplantul este o chirurgie de înaltă performanță care salvează vieți

Dr. Radu Zamfir, director executiv Agenția Națională de Transplant:

”Sperăm în continuare ca populația să aibă încredere în sistemul de transplant din România. Misiunea noastră de zi cu zi este ca pacienții de pe listele de așteptare să aibă acces la această formă de vârf a practicii medicale într-un mod unitar și echitabil”, a mai spus șeful ANT.

Cartografierea tendințelor specifice în activitatea de donare și transplant de organe, de exemplu, va ajuta la identificarea zonelor din sistemul medical unde prelevarea și transplanturile de organe sunt anormal de scăzute.

„Aceste comparații internaționale ale activității transplantului vor fi foarte importante pe măsură ce pandemia COVID-19 evoluează”, a declarat co-autorul noului studiu, Alexandre Loupy, un nefrolog la Departamentul de Nefrologie și Transplant de Rinichi de la Spitalul Necker din Paris și șeful Grupului de Transplant din Paris.

„Unele sisteme de transplant pot dezvolta cele mai bune practici pentru a sprijini procurarea de organe și transplantul care pot fi partajate peste granițe. Avem mult de lucru pentru a restabili infrastructura noastră neprețuită de chirurgie de donare și transplant” – a adăugat acesta.

Descoperirile au fost raportate în prestigiosul jurnal medical The Lancet.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.  

Urmărește-ne pe Google News