sustinute pentru mentinerea granitelor actuale.
Conform datelor oficiale, suprafata totala a Romaniei masoara in prezent 237.500 km patrati, fiind unul dintre statele europene cu cea mai mare suprafata geografica. Pe viitor situatia s-ar putea schimba, in sensul ca o mica parte din aceasta suprafata s-ar putea duce pe apa sambetei. Sau, mai bine spus, pe apa Prutului.
Primul semnal in acest sens vine din nord-estul tarii. „Efectul de deplasare spre vest a apelor curgatoare din emisfera nordica a Terrei face ca raul Prut sa erodeze continuu malul drept, acest fenomen impunand masuri de protejare impotriva distrugerii terenurilor riverane, pentru evitarea pierderii de teritoriu national”, a declarat in cadrul unei conferinte de presa Costica Macaleti, prefectul judetului Botosani. Prefectul s-a aratat ingrijorat de situatia creata de revarsarea peste matca naturala a celui mai important rau din nordul tarii.
„Discutiile legate de aceasta problema sunt si vor fi mereu delicate, din cauza faptului ca au in centrul lor chestiuni legate de granitele tarii. Este adevarat ca pe raza localitatii Horodistea din comuna botosaneana Paltinis, cursul raului Prut a suferit o deviatie destul de semnificativa, deviatie care a lasat in afara teritoriului romanesc o suprafata de aproximativ 80 de hectare”, ne-a declarat Petre Deliu, directorul adjunct al Directiei Apelor Prut.
Primii afectati de situatia creata au fost, evident, locuitorii din Horodistea-Paltinis. Multi dintre ei au avut terenuri pe malul drept al Prutului si se afla in imposibilitatea de a le mai lucra, o parte dintre pamanturi devenind albie a raului sau aflandu-se acum dincolo de Prut.
Satenii s-au obisnuit cu timpul cu ideea ca pamanturile lor nu vor mai fi, de fapt, ale lor, multi dintre ei facand drept urmare cereri catre primaria comunei pentru a le repartiza, in limita posibilitatilor, terenuri in alte zone ale comunei. „Acolo unde s-a putut, le-am dat. Oricum, asta este o problema destul de dificila, domnii de la directie au tot incercat in fel si chip sa impinga Prutul in matca sa, insa nici acum nu au reusit. Tare mi-e teama ca Prutul, cel putin in portiunea comunei noastre, asa va ramane pentru totdeauna”, este de parere Ion Aristide, viceprimarul comunei Paltinis.
Serviciul de Gospodarire a Apelor Botosani si-a propus o suita de lucrari necesare de executat in 2004. Una dintre ele priveste consolidarea de mal a raului Prut in zona Horodistea, constand in stabilizarea albiei si evitarea pierderii celor 80 de hectare de teritoriu national. Sunt programate si lucrari de protectie a malului raului Prut la Baranca, pe o lungime de doi kilometri, la Stanca, pe o portiune de un kilometru si in zona Romanesti.
Situatia este cu atat mai incurcata cu cat, conform specialistilor Directiei Apelor Prut, se pare ca tendinta este aceea ca cel mai important rau din nord-estul tarii „musca” anual cate 10-20 de metri spre interitoriul tarii, asta insemnand ca daca lucrarile de intarire a malurilor nu isi vor dovedi eficienta, generatiile urmatoare se vor putea trezi, peste 100 de ani, de exemplu, cu o Romanie micsorata cu o fasie lata de cel putin doi kilometri la granita cu Republica Moldova, iar peste 1000 de ani municipiul Botosani ar putea deveni oras de frontiera.