România a plătit în 2022 peste 32 de milioane de lei pentru călătoriile gratuite cu trenul ale refugiaților din Ucraina

„Anul trecut au fost călătorii gratuite (n.r. – pentru refugiaţii din Ucraina) indiferent de destinaţie. Sumele (n.r. – decontate de stat pentru aceste călătorii) au fost undeva la 32-35 de milioane de lei pe tot anul. Media în general a fost de vreo 2.000 de călători ucraineni pe zi. La început, au fost zile cu 5.000 – 6.000 de călători, dar după aceea undeva între 1.500 şi 2.000, s-au stabilizat. E un buget important”, a afirmat Ştefan Roşeanu.

Începând din acest an, lucrurile s-au schimbat, iar gratuităţile pentru refugiaţi sunt acordate doar în primele cinci zile de la intrarea pe teritoriul României şi doar până la punctul de unde acesta părăseşte ţara noastră.

„Anul acesta deplasările sunt gândite pentru preluarea fluxului de tranzit. Deci călătorii gratuite în primele cinci zile de la venirea în ţară. Vin într-unul din oraşele în care se fac triaje şi de aici să poată lua mai departe un tren către o altă ţară de destinaţie, cum îşi doresc. Dacă stau mai mult pe teritoriul României, se presupune că există mecanisme prin care pot să-şi plătească deplasarea mai departe”, a declarat Ştefan Roşeanu.

La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, sunt efecte şi pe calea ferată, susţine preşedintele ARF, în condiţiile în care traficul de marfă este mult mai ridicat la toţi operatorii, care pun presiuni să primească prioritizare în trafic.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

„Traficul de marfă este mult mai ridicat la toţi operatorii. Avem în acest moment un conflict pe care eu îl văd în sfera pozitivă între noi, ca gestionari de servicii de călători, şi operatorii feroviari de marfă, care pun presiune să primească prioritizare în trafic, pentru că trebuie să deservească obiective de logistică, cum ar fi în primul rând Portul Constanţa. Şi aici este problema sau provocarea, mai ales vara, că românii vor să meargă şi ei la la mare şi atunci e o problemă cum îmbinăm trenurile de călători cu trenurile de marfă”, a spus Ştefan Roşeanu.

Potrivit șefului ARF există o „presiune pozitivă” și pentru imboldul dat unor investiții în elemente de infrastructură care contribuie la creşterea capacităţii de transport, existând discuţiile pentru finanţare pentru diverse staţii de triaj sau de asigurare a încrucişării trenurilor.

FOTO: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro