România a primit a doua cea mai mare cantitate de Remdesivir din dozele cumpărate de Comisia Europeană. Dar criza globală de Remdesivir afectează şi ţara noastră

Dezvoltat iniţial împotriva hepatitei C, fără succes, Remdesivir (sau Veklury- denumirea comercială) este o moleculă antivirală şi a fost prima terapie care a arătat, prin studii, beneficii dovedite la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 într-un studiu clinic cu o amploare semnificativă, deşi efectul său a fost considerat modest.

În iulie, medicamentul a primit o autorizaţie condiţionată în Uniunea Europeană.

Însă abilitatea sa de a reduce rata mortalităţii nu a fost statistic semnificativă, potrivit studiilor clinice realizate de Institutele naţionale de sănătate din SUA.

Prin contrast, Dexametazona, celălalt medicament autorizat pentru tratamentul COVID-19 în Uniunea Europeană, s-a demonstrat că reduce rata mortalităţii cu 35% la pacienţii care necesită ventilaţie mecanică.

România a primit doze pentru 5.000 de pacienţi, de la Comisia Europeană

La sfârşitul lunii iulie, Comisia Europeană a semnat un contract de achiziţie a dozelor de Remdesivir (Veklury) necesare tratării a aproximativ 30.000 de cetățeni UE cu COVID-19.

63 de milioane de euro

a fost valoarea contractului încheiat de Comisia Europeană cu Gilead

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Apoi, Comisia Europeană a distribuit medicamentul, în funcţie de necesităţi, către statele membre. Mecanismul lua în considerare incidenţa COVID-19 în ultimele 14 zile, aşa că România a primit a doua cea mai mare cantitate după Spania: necesarul pentru a trata 5.000 de pacienţi. 

Medicamentul urma să ajungă în ţară, în trei tranşe:

• la 7 august 2020: 6026 de flacoane, pentru tratarea a 1200 de pacienţi eligibili
• la 11 septembrie 2020: 10.336 flacoane – pentru aproximativ 2067 pacienţi eligibili
• la 9 octombrie 2020: 8795 de flacoane- asigurarea tratamentului pentru 1759 pacienţi eligibili.

Până acum au ajuns în ţară peste 12.000 de flacoane, iar în scurt timp urmează să ajungă alte 3600 de flacoane.

La momentul achiziţiei realizate de Comisia Europeană, Statele Unite cumpăraseră deja 90% din producţia pe trei luni a acestui medicament, mai exact necesarul pentru a trata 500.000 de oameni. 

În ultimele două luni, majoritatea ţărilor europene au consumat dozele de medicamente achiziţionate prin instrumentul de sprijin de urgenţă al Comisiei Europene. Acum peste tot în Europa stocurile sunt pe sfârşite, inclusiv în România. 

Comisia Europeană a convenit, vinerea trecută, cu Gilead un contract pentru a cumpăra încă 20.300 de doze, necesarul pentru 3.400 de pacienţi, la un cost de 7 milioane euro, a anunţat Reuters, la 7 octombrie.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

800 de pacienți pot fi tratați cu ce avem în stoc

În România mai sunt în acest moment 4/000 de flacoane de Remdesivir, în depozitele Unifarm, potrivit declaraţiilor ministrului sănătăţii. Aceste doze sunt distribuite de la minister către spitalele COVID care au pacienţi cu forme medii sau severe de COVID-19, eligibili pentru tratamentul cu Remdesivir. Cele 4.000 de flacoane ar ajunge pentru tratamentul a 800 de pacienţi.

Spre deosebire de steroidul Dexametazonă, care salvează vieţi, este ieftin şi disponibil la scară largă, fiind un medicament vechi, Remdesivir este încă sub patent, ceea ce înseamnă că nicio altă companie nu îl poate produce fără aprobarea producătorului Gilead.

Un medicament potenţial supraevaluat, dar încă nu există niciun glonţ magic 

În timp ce tot mai multe ţări din emisfera nordică intră în valul 2, iar nevoia de opţiuni terapeutice este tot mai mare, tot mai mulţi experţi atrag atenţia şi asupra unei potenţiale supraevaluări a acestui medicament.

“Este clar că acest medicament are anumite beneficii, dar nu este cu adevărat clar cât de mare este acest beneficiu. Toată lumea aşteaptă date privind o mortalitate scăzută”, spune, pentru The Washington Post, medic şi director al Centrului de Politici Farmaceutice de la Universitatea din Pittsburgh.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

“Preţul se bazează pe faptul că medicamentul ar avea un impact uriaş şi se pare că de fapt nu are acest impact uriaş” 

“Remdesivir nu este răspunsul la epidemie. Va juca un rol în a ajuta câţiva oameni”, spune Mark Siedner, un specialist în boli infecţioase şi cercetător la  Massachusetts General Hospital. “Ne va ajuta în ceea ce priveşte carantinele, închiderea şcolilor sau anularea sezonului de fotbal? Absolut nu.”

La spitalul la care lucrează Siedner, Remdesivir primesc numai pacienţii care au nevoie de suport respirator – chiar dacă – la fel ca în România – protocolul permite administrarea medicamentului în formele medii sau severe, şi înainte să apară nevoia de suplimentare a oxigenului.

Marea Britanie “raţionalizează” medicamentul

De când studiile clinice au arătat că Remdesivir că are efecte benefice în COVID-19, Gilead nu a pot onora cererile din toată lumea. Chiar şi în Statele Unite, care a obţinut 90% din toată producţia din lume de Remdesivir pentru 3 luni, spitalele au început să anunţe probleme de aprovizionare. 

Cehia, Olanda, Marea Britanie s-au plâns, de asemenea, de insuficienţa stocurilor.

Medicilor li s-a cerut să prescrie Remdesivir doar acelor pacienţi care au pneumonie provocată de COVID şi care necesită suplimentare de oxigen. De asemenea, recomandarea, în sistemul britanic, este ca orice curs de tratament să nu depăşească cinci zile.

În vreme ce ţările dezvoltate rămân fără medicamente, multe din ţările cu venituri joase nu întâmpină aceeaşi problemă. Gilead a dat licenţa de producţie către nouă producători de generice din Egipt, India şi Pakistan. 

Dar, în baza acordului cu Gilead, aceste companii nu au voie să vândă medicamentul către ţările cu venituri mari pe cap de locuitor. 

Guvernul din UK ar putea ”naționaliza” brevetul

Dr. Andrew Hill, cercetător la Universitatea Liverpool, a explicat, pentru The Guardian, că o posibilă soluţie ar fi ca o ţară, precum Marea Britanie, să emită o “licenţă obligatorie”, care ar trece peste brevetul deţinut de Gilead şi ar permite ţării respective să cumpere de la o companie de generice. 

O altă variantă ar fi lansarea unui studiu clinic pentru versiunea generică, aşa cum NHS, sistemul medical britanic, a făcut atunci când se confrunta cu o notă de plată uriaşă pentru un alt medicament produs de Gilead, numit Truvada, folosit în profilaxia preexpunere, pentru a proteja oamenii la risc de a contracta o infecţie HIV.

Acel studiu realizat de NHS a permis ca 26.000 de oameni să aibă acces la o versiune generică a medicamentului.

Ce spune compania

Gilead spune că a crescut producţia de Remdesivir încă din ianuarie, pentru a putea satisface nevoia globală potenţială.

“Anticipăm că, din octombrie, vom avea o producţie suficient de amplă pentru a satisface nevoia globală. Lucrăm cu Comisia Europeană pentru a oferi acces echitabil la remdesivir pacienţilor care au nevoie cel mai mult de acest medicament în diferite ţări europene”, spune compania, într-o declaraţie pentru The Guardian. 

Şi prognoza Gilead spune că vor vinde anul acesta medicamente pentru aproximativ 1 milion – 1,5 milioane de pacienţi, ceea ce ar însemna, aproximativ 3,5 miliarde de dolari în venituri.

Un preţ de cel puţin 500 de ori mai mare decât costurile de producţie?

În SUA, compania a fost aspru criticată pentru preţul practicat, însă Gilead spune, într-o scrisoare deschisă, că acest preţ (de 3.120 de dolari în spitalele non-guvernamentale) este justificat, deoarece scurtarea cu 4 zile a duratei spitalizării înseamnă, în medie, economii de 20.000 de dolari. 

Pe de altă parte, un studiu publicat în aprilie arăta că strict producerea unei doze de Remdemsivir ar putea costa doar 93 de cenţi, ceea ce ar însemna un total de 5 dolari per pacient, strict pentru partea de producţie.

Remdesivir, de la hepatită C la COVID-19

Gilead a inventat molecula care urma să devină Remdesivir căutând un tratament pentru hepatita C, în urmă cu un deceniu. În 2013, compania a inclus-o într-o bibliotecă de 1.000 de molecule furnizate Centrului pentru Control şi Prevenţie a Bolilor din SUA şi Armatei Americane, care căutau antivirale pentru diferite boli infecţioase.

Cercetătorii guvernamentali au descoperit, prin teste de laborator, că Remdesivir ar putea fi eficient împotriva virusului Ebola, dar acesta nu a avut eficienţa scontată într-un studiu clinic realizat în Africa. Totuşi, potenţialul moleculei pentru coronavirusuri, precum MERS sau SARS, rămâne puternic.

În România, Remdesivir este, conform protocolului actualizat de Ministerul Sănătăţii, în luna august, unul dintre antiviralele ce pot fi administrate pacienţilor cu forme medii sau severe COVID-19. Decizia o ia medicul în funcţie de profilul pacientului, dar şi în funcţie de disponibilitatea medicamentelor în spital. Mai multe antivirale sunt folosite în spitalele din România în managementul cazurilor de COVID-19.

Până în prezent, cel puţin 2.500 din pacienţii români au beneficiat de acest medicament. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro