România achită 6.650 de euro pe lună pentru reședința noului consul general la München. Cum explică MAE alegerea unui apartament de peste 200 de metri pătrați

• Anterior, aceasta a fost în misiune în Berlin, ca prim-colaborator al fostului ambasador al României în Germania, Emil Hurezeanu.
• Soțul ei, Iulian Diculescu-Blebea, este consul la München. Anterior, a fost detașat la Berlin în perioada 2019-2021, în funcția de „consul general de carieră”, în cadrul Ambasadei României la Berlin, de la o „instituție publică”. 
• Conform surselor ziarului, acesta a fost încadrat în SRI. SRI a refuzat să comenteze informația.

Statul român plătește 6.650 de euro/lună pentru o locuință cu o suprafață utilă de 229 de metri pătrați pentru noul consul general de la München, Miheia-Mălina Diculescu-Blebea, în baza unui contract de închiriere semnat în 15 octombrie, se arată într-un răspuns al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), trimis la solicitarea Libertatea. Asta înseamnă 79.800 de euro pe an.

Locuința se află la 5 minute de clădirea în care funcționează Consulatul României, conform surselor ziarului. Consulatul e pe strada Richard-Strauss-Straße 149, într-o zonă centrală cu multe consulate, aproape de parcul „Grădina Engleză”. 

MAE a confirmat informația pentru ziar: „Menționăm că locuința închiriată se află în relativa apropiere a sediului CG, într-o zonă cu numeroase sedii și reședințe ale corpului consular”. 

Așa arată un alt apartament cu 5 camere, de 180 mp, dintr-o zonă „foarte exclusivă” din München, la 18 minute pe jos de consulatul României, la un preț asemănător cu cel plătit de statul român pentru consulul general: 6.850 de euro pe lună.   

Cum explică MAE închirierea locuinței de 6.650 de euro lunar

„Consulul general nu a avut posibilitatea de a dispune de o reședință în sediul oficiului consular. De altfel, nici în cazul predecesorilor, indiferent de numărul membrilor de familie, reședința nu a putut fi stabilită în sediul CG München”, se arată într-un răspuns trimis de MAE la solicitarea Libertatea.  

„Reședința consulului general are, dincolo de funcția de bază, și un rol de reprezentare a României, indispensabil îndeplinirii obligațiilor statutare. În Bavaria există un corp consular semnificativ, cu o extinsă reprezentare din partea a numeroase state, ceea ce presupune o consistentă dinamică relațională, inclusiv prin contacte profesionale, vizite reciproce și găzduirea de evenimente la reședință. Piața imobiliară din Germania a evoluat în ultimii ani, oferta fiind foarte limitată în orașele mari, cu o creștere exponențială a prețurilor și chiriilor. În ceea ce privește costurile imobiliare, München este bine-cunoscut drept orașul cel mai scump și cu cea mai mare creștere din Germania”, mai precizează instituția. 

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Am trimis întrebări și către consulul general Miheia-Mălina Diculescu-Blebea, și către consulul Iulian Diculescu-Blebea, dar nu am primit niciun răspuns până la data publicării materialului. 

Chiriile în München

München, capitala Bavariei, este cel mai costisitor oraș din Germania când vine vorba de prețul la chirii: 21,01 euro/metru pătrat în al treilea trimestru al anului, conform portalului Statista. Pe locul 2 vine Berlin, cu 17,64 de euro/metru pătrat, urmat de Frankfurt am Main, cu 17,38 de euro/metru pătrat.

Pentru locuința consulului, România plătește 29 de euro/metru pătrat, cu aproape 8 euro/metru pătrat peste prețul mediu al pieței. 

Anul trecut, Libertatea a dezvăluit că actrița Catinca Nistor, fosta șefă a ICR Londra, a locuit într-o chirie de 6.500 de lire, după ce a refuzat un apartament gratis, aflat chiar în clădirea în care funcționează instituția. Aceasta a fost revocată din funcție. 

Recomandări

Ultimele cuvinte ale unor români dispăruți în inundațiile din Spania: „Sunaţi la 112, nu scăpăm din asta”

Personalul consulatului locuiește în spațiile misiunii, cu două excepții

Miheia-Mălina Diculescu-Blebea a fost numită consul general al României la München, în 18 august 2023. În aceeași zi, în cadrul ședinței de Guvern, au fost adoptate cincisprezece Hotărâri de Guvern privind noi numiri în funcția de consul general. 

Diculescu-Blebea, cu o carieră în Ministerul Afacerilor Externe de peste 20 de ani, a sosit la misiune la jumătatea lui octombrie, conform MAE. Tot atunci a fost semnat și contractul de închiriere pentru noua sa reședință.

Prin comparație, același stat român a plătit 3.835 de euro/lună pentru reședința actualului șef al oficiului consular de la Stuttgart. Contractul este în curs de reziliere, a mai spus MAE. 

Peste 20 de ani în MAE

Absolventă de științe politice și administrative, în limba franceză, la Universitatea din București (Licența 2001), precum și studii europene la Universitatea Sorbonne Nouvelle din Paris (Master 2008), Miheia-Mălina Diculescu-Blebea are o carieră diplomatică de peste 20 de ani.  

În 2002, a fost admisă în corpul diplomatic și consular al României, prin concurs, conform site-ului MAE. 

• Între 2005 și 2009, a fost în misiune diplomatică permanentă în cadrul Ambasadei României în Franța. 
• Între 2009 și 2016, a lucrat în Centrala MAE, ocupând funcții de conducere (director adjunct și director) în cadrul direcțiilor de afaceri europene, respectiv relații europene bilaterale din Departamentul UE.
• A fost prim-colaborator al fostului ambasador al României în Germania, Emil Hurezeanu, în perioada 2016-2021. 

În septembrie 2022, i-a fost acordat gradul diplomatic de ambasador printr-un decret emis de Klaus Iohannis.

Soțul, editorul Monografiei SRI

Soțul ei, Iulian Diculescu-Blebea, este, în prezent, consul la München, conform MAE. A însoțit-o și în misiunea de la Berlin, unde a fost detașat pe funcția de „consul general”, în perioada 31 mai 2019 – 9 august 2021.

„Domnul Iulian Diculescu-Blebea a fost detașat la Ministerul Afacerilor Externe, pe durata misiunii în străinătate în cadrul Ambasadei României la Berlin. Pe perioada detașării, domnul Diculescu-Blebea a ocupat funcția de consul general de carieră”, a confirmat MAE în răspunsul pentru ziar.

Acesta ar fi fost ofițer SRI, conform surselor ziarului. SRI a refuzat să comenteze această informație. 

MAE a spus că Diculescu-Blebea a fost detașat de la o „instituție publică”, fără să precizeze despre ce instituție e vorba. În declarația sa de avere, precum și a soției, se menționează doar că Iulian Diculescu-Blebea a obținut venituri de la „instituția publică angajatoare”.

A fost președinte al Biroului electoral nr. 48 pentru cetățeni români cu domiciliul sau reședința în afara țării, la alegerile prezidențiale din 6 noiembrie 2019, respectiv președinte al Biroului electoral nr. 43, la alegerile parlamentare din 27.11.2020. 

Conform surselor Libertatea, acesta este autorul cărții „Monografia SRI 1990-2015”, apărută în 2015. 

Ediția „Monografia SRI 1990-2015” a fost „îngrijită” de Iulian Diculescu, se arată într-un articol publicat de Revista 22. „25 de ani de intelligence românesc: lumini şi umbre”.

Împreună cu Ionel Niţu, ofițer SRI în perioada 1996-2012, Iulian Diculescu-Blebea a scris lucrarea „Analiza și managementul riscului în serviciile de informații. Studiu de caz: Serviciul Român de Informații”, publicată în 2012.

Sunt semnătura lui Iulian Diculescu, au apărut mai multe articole în revista Intelligence, publicată de SRI.

În noiembrie 2022, Iulian Diculescu-Blebea era înscris la doctorat la Universitatea din Hamburg, unde lucra la o teză numită „The crisis of the regime of truth as a matter of security – an exploratory study of German and Romanian cases” (Criza regimului adevărului ca problemă de securitate – un studiu exploratoriu al cazurilor german și românesc, trad.)

Am revenit către MAE cu o întrebare despre instituția publică de la care Iulian Diculescu-Blebea a fost delegat. Am întrebat și dacă actualul consul este autorul Monografiei SRI. Ni s-a spus că nu sunt informații publice. 

„Cu privire la celelalte aspecte menționate în solicitare (editarea unei cărți și proveniența/statutul instituțional anterior detașării la MAE), acestea nu reprezintă informații de interes public în sensul celor prevăzute la art. 2, lit. b din Legea 544 din 2001, având în vedere că nu privesc și nici nu rezultă din activitățile MAE, referindu-se la situații anterioare. Totodată, acestea sunt tratate de lege drept «informații cu privire la datele personale», adică «orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă» (art. 2, lit. c). În mod expres, acestea «se exceptează de la accesul liber al cetățenilor»(art. 12, para. 1, lit. d)”, a răspuns instituția.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro