Este vorba de directiva 849 din 2015. Aceasta impune anumite măsuri băncilor, asigurătorilor, avocaților și contabililor privind cunoașterea clientelei.

Comisia Europeană a sesizat Curtea în anul 2018 din cauză că cele două state nu au implementat complet legislația și nici nu au comunicat măsurile naționale.

Comisia a cerut atunci și plata unei penalități. Potrivit deciziei, atât România, cât și Irlanda au contestat aplicarea sancțiunilor, afirmând că sunt nejustificate.

Însă în data de 16 iulie, Curtea Europeană de Justiție a decis că regimul privind sancțiunile se poate aplica în acest caz.

Clienți nemulțumiți

România a transpus directiva privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului prin intermediul sistemului financiar prin Legea nr. 129/2019 și din Regulamentul BNR nr. 2/2019.

Libertatea a scris recent și de efectele acestor reglementări: o serie de clienți ai ING acuză banca că le-a închis conturile și a solicitat informații mult prea personale. Aceștia vor să sesizeze Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Urmărește-ne pe Google News