România, amendată cu aproape 60 de mii de euro de CEDO pentru incidentul homofob de la Muzeul Țăranului. Reacția MȚR

„CEDO a hotărât că România a încălcat dreptul de a nu fi discriminat în raport cu manifestarea dreptului la viață privată și demnitate umană și exercitarea libertății de întrunire pașnică. România are de plătit daune morale și cheltuieli de judecată în valoare de 59 514 euro”, se arată într-un comunicat emis de Asociația Accept (pentru drepturile LGBT) și de Activewatch.

În seara de 20 februarie 2013, proiecția filmului „Copiii sunt bine“, cu tematică LGBT, de la Muzeul Țăranului Român (MȚR) a fost întreruptă după ce 50 de persoane din sala de cinema s-au ridicat de pe scaune și au început să cânte imnul României și alte cântece bisericești.

Potrivit unor martori citați în decizia CEDO, câțiva dintre protestatari purtau steaguri cu mesajul „Totul pentru Țară” și au strigat „moarte homosexualilor” sau „spurcăciuni”.

Activewatch, organizație care activează pentru respectarea drepturilor omului și a libertății de exprimare, a caracterizat incidentul la acea vreme drept „o manifestare homofobă fără precedent”. 

Poliția Română: Nu a fost nevoie să intervenim

Managerul MȚR Virgil Nițulescu a sunat la 112 pentru a chema forțele de ordine la fața locului. Însă echipajele de poliție și de jandarmerie n-au intervenit ca să oprească incidentul, ci au așteptat pe holul de la intrarea în cinematograf, după care i-au legitimat pe 29 dintre protestatari.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

„Incidentul s-a încheiat după aproximativ 60 de minute și nu a fost nevoie să intervenim în forță pentru a evacua participanții de la eveniment”, a transmis Poliția Română, după cum se arată în decizia curții.

Lipsa de intervenție a autorităților de la acea dată a fost caracterizată de președintele Activewatch Mircea Toma ca o lipsă de protecție a democrației și a drepturilor fundamentale ale omului, potrivit Mediafax.

Teodora Ion-Rotaru, director executiv al Asociației Accept,  povestește că 10 persoane prezente la proiecția de film au făcut plângere la poliție, dar procurorii au clasat cauza. 

„Instanța la care am contestat ordonanța de clasare a concluzionat că nu se poate afirma că simbolurile fasciste au fost afișate în public, deși extremiștii au făcut în repetate rânduri salutul nazist și purtau însemnele partidului «Totul pentru țară», partidul legionar constituit în urma dizolvării Gărzii de Fier în 1933”, mai relatează directorul Accept.

Directorul MȚR: „Noi proiectăm filme de artă, chiar dacă sunt pro sau anti LGBT“

Contactat de ziarul Libertatea, Virgil Nițulescu, managerul Muzeului Țăranului Român, este una „corectă”. „Nici nu încape discuție că decizia trebuie să fie aplicată de statul român”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Noi am mai avut probleme și în 2018 cu protestatari care au venit să boicoteze alte două proiecții de filme despre LGBT („Soldații” și „120 de bătăi pe minut”). Dar să vă spun ceva: Noi ne-am asumat că proiectăm filme europene, inclusiv românești, de artă, chiar dacă sunt pro sau anti LGBT.

Virgil Nițulescu:

Întrebat cum comentează acuzațiile din spațiul public conform cărora, Mihai Gheorghiu, director-adjunct MȚR și fost președinte al Coaliției pentru Familie, ar fi fost implicat în aceste incidente, Nițulescu a declarat: „Nu am ce să comentez în afară de faptul că noi am desfășurat o anchetă internă în 2013 referitor la domnul Gheorghiu și nu a reieșit că dumnealui a influențat în vreun fel aceste proteste”.

Martoră la incident: „Te gândeşti tot mai puţin, dar nu poţi să uiţi”

Claudia Stănescu este una dintre persoanele prezente la evenimentul din 2013 și care a depus plângere la CEDO.

„Te gândeşti tot mai puţin, dar nu poţi să uiţi. Mai ales când trăieşti într-un stat creştin-ortodox care face tot posibilul să-ţi reamintească faptul că viaţa şi familia ta nu contează”, spune ea.

„Soluţia pe care a dat-o Curtea vine să confirme faptul că manifestări ale urii de tipul celor care au avut loc la MŢR, precursoare ale campaniei urii de la referendumul din 2018, nu pot scăpa neinvestigate şi nepedepsite. Cei care i-au mobilizat pe extremişti în 2013 au mers mai departe cu Iniţiativa de modificare a Constituţiei”, a declarat Iustina Ionescu, avocată Accept.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Este prima decizie împotriva României în care Curtea constată că autorităţile române nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale ca urmare a prejudecăţilor împotriva comunităţii LGBT. –

Iustina Ionescu, avocată Accept

Libertatea i-a contactat pe reprezentanții Poliției și Jandarmeriei Române pentru a solicita un punct de vedere, dar nu au răspuns până la publicarea acestui articol.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro