România va fi cea mai afectată țară din UE de valurile de căldură, rezultând o pierdere de 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB), conform sursei citate, fiind urmată de Ungaria, cu 1% din PIB.

  • România are în 2022 un PIB nominal de 218 miliarde de euro, conform Ziarului Financiar. Astfel, pierderea teoretică a țării noastre este de 3,3 miliarde de euro.

Potrivit analizei Cambridge Econometrics, care a analizat datele a 22 de ani, începând cu 1995, statele membre ale Uniunii Europene au consemnat deja pierderi totale de 77 de miliarde de euro din cauza dezastrelor naturale.

Din această sumă, 44 de miliarde de euro reprezintă daunele directe, în timp ce 33 de miliarde de euro provin din efectele indirecte.

Dezastrele naturale lovesc cel mai mult centrul și estul Europei

Cele mai mari dezastre au fost cauzate în economiile statelor din centrul și estul Europei, plus sud-estul Europei, conform analizei.

Cambridge Econometrics arată că valurile de căldură, uraganele și ridicarea bruscă a nivelului mării pot duce la o pierdere de performanță a economiei între 1% și 3% din PIB, însă impactul poate fi semnificativ mai mare pentru anumite locuri, regiuni sau sectoare economice.

Pe baza așteptărilor că încălzirea globală va duce la o creștere a temperaturilor de 1,5 grade Celsius, țările din sudul Europei vor suferi pierderi de 5-6 miliarde de euro pe an doar din cauza secetei. Iar statele continentale, respectiv Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia și România, vor începe să vadă un impact similar, ajungând la o pierdere anuală medie de 2,5 miliarde de euro, conform analizei.

Impact cât pandemia

În regiunea Europei Centrale și de Est, România, Cehia, Polonia și Ungaria sunt cele mai lovite de dezastre naturale.

Pierderile directe și pagubele sunt estimate la același nivel cu pierderile economice cauzate de pandemia de COVID-19 în anul 2020, conform sursei citate.

Agricultura și industria alimentară, cele mai afectate sectoare

În timp ce pierderile economice sunt mai mici în energie și turism, agricultura și industria alimentară vor suferi pierderi semnificative din cauza dezastrelor naturale.

„Secetele cauzează un prejudiciu semnificativ în producția agricolă, care este destul de vizibil pentru toți, iar verile din ce în ce mai calde rezultă în scăderea productivității în alte sectoare”, spune Dóra Fazekas, managerul Cambridge Econometrics Ungaria.

„Căldura extremă devine insuportabilă pentru muncitori, impactând construcțiile și transportul într-o extensie în creștere. Nivelurile mici de apă ale râurilor și lacurilor majore cauzează o oprire a transportului pe apă, producerii de energie și altor activități industriale, iar probleme au tendința de a apărea mai des în privința alimentării cu apă potabilă a sectorului rezidențial”, mai spune Fazekas.

Țările sărace suferă cel mai mult

Țările care suferă cel mai mult din cauza dezastrelor naturale tind să fie mai sărace și, de asemenea, economiile lor tind să fie bazate pe sectoare ce pot fi perturbate de dezastre, rezultând probleme de pe lanțurile logistice.

Este vorba de agricultură, industria alimentară și industria manufacturieră.

Investiții și axare pe alte domenii

Conform lui Fazakas, bugetele țărilor din regiune ar trebui să includă investiții pentru a atenua impactul direct al dezastrelor naturale, iar planurile de dezvoltare trebuie să întărească sectoarele economice și activitățile mai puțin afectate de dezastre naturale, precum serviciile și cercetarea-dezvoltarea.

 
 

Urmărește-ne pe Google News