România ar putea rămâne fără datele despre zăcămintele ţării

Litoteca României, constituită începând cu anul 1938, când s-a efectuat primul foraj structural care a intrat în litotecă, conţine circa 600 de tone de carote – echivalentul a 60 de kilometri fizici de foraje, respectiv 6.000 de kilometri de coloane de foraj.
Valoarea ştiinţifică a forajelor realizate în România este inestimabilă, dar, economic, în preţurile actuale, s-au cheltuit 36 de miliarde de euro pentru obţinerea lor. Forajele pot fi şi sunt valorificate, prin studiile pe care le solicită companiile private, studii care se bazează pe conţinutul carotelor şi documentaţia aferentă.
Fondul Proprietăţii de Stat, actualmente Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – AVAS, a privatizat, la începutul anului 2000, societatea Prospecţiuni SA, cu tot cu Litotecă, din greşeală. Societatea a fost cumpărată la vremea respectivă de omul de afaceri Ovidiu Tender cu 500.000 de dolari, în condiţiile în care printre active se afla şi Litoteca. Ulterior, omul de afaceri a cerut statului, respectiv Institutului de Geologie, să-şi ia Litoteca de pe terenurile sale, din zona Pieţei Chibrit, pentru a putea valorifica… terenurile.

«Trebuie găsit un spaţiu de depozitare»

Sigur, e uşor de zis să iei câteva sute de tone de pietre de o valoare inestimabilă, dar unde le duci? După un scandal de mai mulţi ani, Litoteca a ajuns pe punctul de a fi desfiinţată. “Doamna Tender a cerut expres Institutului Geologic, în proprietatea căruia se află acum eşantioanele, să îşi ia carotele de pe terenurile domniei sale, altfel lichidează toată Litoteca. Pe 24 decembrie am reuşit să ajungem acolo şi împreună cu reprezentanţii Autorităţii pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, împreună cu doamna Tender am ajuns la un compromis. Deocamdată, Litoteca a fost salvată. Trebuie să fim conştienţi însă că toate piesele vor trebui mutate la un moment dat. Trebuie găsit un spaţiu pentru un bun de patrimoniu atât de important”, ne-a spus Radu Minea, liderul Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România. Menţionăm că Ovidiu Tender a primit anul trecut o condamnare de 12 ani şi şase luni pentru înşelăciune şi spălare de bani şi este în prezent încarcerat la Penitenciarul Arad.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro