Creșterea vine din cauza instabilității producției de energie regenerabile, care este intermitentă, și din cauza secetei, care indisponibilizează o parte din producția hidro.

Concomitent, din cauza caniculei, crește consumul de energie.

Pe piața spot se tranzacționează energia produsă în momentul actual și nu se vede imediat în facturi, deoarece prețul este plafonat de către Guvern până la finalul lunii martie 2025.

Cu toate acestea, există o problemă dacă aceste prețuri mari se mențin, deoarece mai departe vor ajunge în final să fie plătite de către consumatori, atât cei casnici, cât și cei industriali.

Cum arată joi situația

Joi, la ora 12.20, România consuma 7.286 MW de energie electrică și producea 6.575 MW, o cantitate de 710 MW fiind importați, conform datelor Transelectrica.

Defalcat, producția era astfel:

  • 21.01% Hidro – 1381 MW
  • 19.46% Nuclear – 1279 MW
  • 16.89% Fotovoltaic – 1110 MW
  • 16.77% Gaze – 1102 MW
  • 13.34% Cărbune – 877 MW
  • 11.70% Eolian – 769 MW
  • 0.82% Biomasă – 54 MW

Ce spune ministrul energiei

Ministrul energiei, Sebastian Burduja, s-a întâlnit joi cu reprezentanții Transelectrica – transportatorul național de energie, OPCOM – bursa de energie și ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, dar și asociațiile producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor, pentru a veni cu soluții.

Burduja a scris pe Facebook că există mai multe cauze ale situației:

  • producția scăzută de energie eoliană în România și țările vecine a generat diferențe de preț între țara noastră și țările din Vest;
  • interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum;
  • la noi ajunge prea puțină energie ieftină din Vest, mare parte rămânând în Ungaria;
  • în luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer;
  • în această perioadă avem temperaturi foarte ridicate în regiune față de temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multianuală vs media multianuală pentru această perioadă;
  • fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, iar consumul de energie este crescut, astfel că înregistrăm prețuri mari în orele în care nu este producție din solar, în special în vârful de seară;
  • debitul Dunării este sub media multianuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu 15% în următoarea săptămână;
  • în general, producția hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;
  • gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiți să facem față oricăror situații care pot apărea în lunile următoare;
  • se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a unui reactor de 1000 MW la Kozlodui în Bulgaria, oprirea a două unități nucleare din Slovacia, fiecare de 500 MW, ⁠importul permanent al Ucrainei din Europa, cu o medie de aproximativ 1500 MW și oprirea planificată a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă 700 MW. Aceasta a fost repusă în funcțiune în data de 29.06.2024.

Avertismentul Transelectrica: regenerabilele cresc riscul de pene și scumpesc energia

Situația vine după ce Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a avertizat zilele trecute cu privire la faptul că energia regenerabilă are consecințe negative.

Transelectrica a avertizat atunci asupra creșterii riscului de pene și la creșterea prețurilor, deoarece energia regenerabilă este intermitentă: vântul se poate opri rapid, iar soare nu este noaptea.

În acele momente, energia regenerabilă trebuie înlocuită rapid din alte surse, iar cum România a închis mai multe capacități pe cărbune, nu există multe opțiuni.

Acest lucru face ca mai departe să crească prețul energiei pe piața de echilibrare, adică pentru energia care trebuie să compenseze golul lăsat de regenerabile.

Ce este piața de echilibrare

Spre exemplu, pe piața de echilibrare, prețul a ajuns pe 1 iulie la 16.000 de lei/MWh, echivalentul a 3.219 euro pe MWh, un record european, conform Ziarului Financiar.

Piața de echilibrare este o piață de penalizare, care funcționează astfel: producătorii sunt obligați să notifice la Transelectrica ce cantități de energie vor produce. Scopul e să avem un consum predictibil, dar producătorii ce nu își pot onora obligațiile sunt obligați să cumpere diferența la prețuri mai mari.

„Reducerea substanțială a predictibilității”

Conform Economica.net, Transelectrica spunea că regenerabilele:

  • duc la „reducerea substanțială a predictibilității, generată de volatilitatea surselor regenerabile de producție a energiei și a pieței de energie electrică”
  • „frecvența sistemului reprezintă principalul parametru de funcționare, iar prin integrarea accelerată a surselor regenerabile de energie electrică sunt scoase din funcțiune centralele electrice clasice, ceea ce conduce la reducerea inerției sistemului”
  • „creșterea riscurilor de apariție a avariilor și de extindere a acestora” (pene – n.r.)
  • „creșterea dezechilibrelor cantitative și valorice ale entităților participante la piața de echilibrare”
  • „reducerea/pierderea de producție din surse regenerabile de energie, în condițiile în care este epuizată rezerva disponibilă la reducere de putere din centralele electrice clasice”
  • „volatilitatea prețurilor la energia electrică tranzacționată. În condițiile în care comercializarea energiei electrice se realizează pe principii de piață, bazate pe cerere și ofertă, volatilitatea producției de energie regenerabilă se va transfera și asupra prețurilor la energia electrică”
  • „impredictibilitate în recuperarea investițiilor”.

România avea 11.650 MW instalați în energie regenerabilă la sfârșitul anului 2022, din care 6.642 MW în surse hidro, 3.027 MW în energie eoliană și 1.426 MW în surse fotovoltaice, conform Termene.ro.

Investiții de miliarde

Țara noastră are mai multe proiecte de investiții în energie: construirea unui grup pe gaze la Iernut (Romgaz), reactoare modulare la Doicești (Nuclearelectrica), investiții de câteva miliarde de euro în energie regenerabilă prin PNRR și alte scheme, termocentrală pe gaze și hidrogen la Ișalnița (Complexul Energetic Oltenia și Alro).

La acestea se adaugă proiectele Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și hidrocentrala Tarnița, proiecte moștenite încă din vremea lui Ceaușescu.

Urmărește-ne pe Google News