ComenteazăAstfel, potrivit Eurostat – biroul european de statistică – țara noastră a consemnat un avans economic de 5,7% pe trimestrul al doilea față de același interval al anului trecut, clasându-se înaintea tuturor celorlalte țări membre.
Campionii Europei
Următoarele locuri în top revin tot unor state din Estul Europei, respectiv Letonia – care a înregistrat un plus de 4,8% în același interval, Cehia (4,5%) și Polonia (4,4%).
Dintre statele puternice ale blocului comunitar, Germania a consemnat un plus de 2,1%, Franța de 1,8%, Marea Britanie de 1,7%, Italia de 1,5%, în timp ce Spania a avut o creștere economică de 3,1%.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), economia României a avansat cu 5,7% față de trimestrul al doilea din 2016 dacă punem la socoteală datele ajustate sezonier și de 5,9% dacă stăm să comparăm doar datele brute.
Accize mai mari la carburanți
Cu toate acestea, situația nu este tocmai roz în țara, autoritățile propunând deja o serie de măsuri de creștere a taxelor și de economisire a cheltuielilor.
În această sferă se află proiectul privind reintroducerea accizei suplimentare de 7 eurocenți la carburanți, măsură care va duce la scumpirea acestora cu 10%. Deși autoritățile au justificat măsura prin faptul că petroliștii nu au redus prețurile după reducerile de taxe din ianuarie și că prețul fără taxe al benzinei și motorinei este mai mare la noi decât în statele vecine, substratul este că majorarea accizei va crește rapid veniturile bugetare.
Transportatorii au amenințat, însă, cu proteste.
Scandalul pensiilor speciale
Din aceeași categorie face parte și circul mediatic privind pensiile speciale ale ofițerilor din serviciile secrete, poliție și armată. De altfel, liderul PSD Liviu Dragnea recunoștea singur această problemă, în 6 august: ”Suntem în situaţia, astăzi, în care ne costă de la buget 6 miliarde de lei aceste pensii speciale. De la 1 ianuarie încep majorările de salarii cu câte 25% pe an … în general, sunt categorii care, medicii de exemplu, care intră de la 1 martie total, şi ne-am fi dus în 2018 cu un efort bugetar de 10 miliarde, doar pentru această categorie de pensii, iar în următorii 2-3 ani la 17 miliarde, ceea ce punea serios sub semnul întrebării dacă sistemul public de pensii mai poate fi susţinut, adică pensiile pentru celelalte milioane de pensionari”, a spus Liviu Dragnea.
Taxa de solidaritate și impozitul pe cifra de afaceri
Alte idei vehiculate au fost și taxa de solidaritate, plătită de cei cu venituri mari, și impozitul special pe cifra de afaceri, care ar fi urmat să fie achitat de către companii.
Numai că, între timp, premierul Mihai Tudose a anunțat deja că acestea nu vor fi implementate. Dacă în cazul taxei de solidaritate, Tudose a spus că ar fi avut un efect „puțin” și ar fi provocat un „deranj” mare, în cazul impozitului special pe cifra de afaceri situația este clară: nu este permisă de directiva europeană privind TVA.
De asemenea, s-a renunțat și la impozitul pe gospodărie, care a fost anunțat în primăvară de Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, dar care nu poate fi implementat din cauză că necesită un sistem foarte performant la Fisc.
Redevențe majorate?
Pe de altă parte, premierul Tudose a anunțat, în contextul discuțiilor privind acciza suplimentară la carburanți, că ar putea ”umbla” la redevențe.
Problema este că statul putea modifica taxarea privind resursele de petrol și gaze încă din 2015, când a expirat perioada de zece ani prin care statul se obliga în 2004, la privatizarea Petrom, că nu va modifica redevențele.
Dar toate guvernele ulterioare, atât Cabinetul Ponta, cât și guvernele Cioloș și Grindeanu, nu au venit cu un proiect clar de modificare a legislației privind redevențele.
Situație incertă privind trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat
O situație incertă o are și propunerea de trecere din 2018 a contribuțiilor sociale și de sănătate de la angajator la angajat. Deși premierul Tudose a negat recent că această trecere s-ar face, Ministerul Finanțelor a revenit și a insistat că se va realiza de anul viitor.
Principala problemă o constituie faptul că acest lucru ar putea duce la scăderea salariilor în mediul privat dacă angajatorii nu cresc salariul brut cu diferența.
Ce spun experții
Consultantul fiscal Adrian Bența a identificat mai multe măsuri luate de Guvern pentru a crește sumele colectate la buget.
Astfel, la începutul anului a fost anulată plafonarea contribuțiilor sociale pentru cei cu salarii mari, astfel că acum aceștia datorează contribuții pe toate veniturile salariale. Problema este că pensiile lor nu sunt proporționale cu contribuțiile.
De asemenea, a fost plafonată indemnizația pentru mame și au fost mărite contribuțiile aferente contractelor part-time.
Concomitent, Bența spune că de la 1 septembrie se dublează contribuțiile pentru firmele care nu angajează persoane cu handicap. În prezent, există o obligație ca firmele cu peste 50 de angajați să aibă o cotă de 4% din salariați persoane cu handicap. Măsura este gândită pentru a stimula integrarea economică a acestor persoane, însă Executivul o transformă într-o modalitate de a colecta bani la buget, majorând sumele care trebuie plătite la buget de către firmele care nu îndeplinesc acest procentaj.
Cât despre majorarea accizei la carburanți, Bența spune că aceasta este o măsură care va afecta toată populația. ”Transportul se va scumpi, iar companiile nu sunt firme de binefacere, majorarea se va regăsi în toate bunurile și serviciile achiziționate”, a declarat el pentru Libertatea.
Cât despre creșterea economică puternică a României, Bența spune că aceasta este ”o sumă de indicatori”.
”Creșterea economică știți cum e? Dacă cineva își imaginează o plăcintă din care fiecare ia o felie, se înșeală. Este de fapt o sumă de indicatori. Avem consum, exporturi, investiții. Noi consumăm ce produc alte state, datoria publică a României s-a majorat cu aproape două miliarde de euro de la începutul anului, practic suntem la fel ca în 2008, consumăm pe datorie”, a declarat Bența.
De asemenea, Andrei Rădulescu, economistul-șef al Băncii Transilvania spune că avansul economic este nesustenabil, în contextul deteriorării echilibrelor macroeconomice.
”Considerăm că dinamica PIB-ului din semestrul unu este nesustenabilă, aspect confirmat de climatul investiţional dificil, tergiversarea reformelor şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice. Pentru a doua jumătate a anului curent ne aşteptăm la decelerarea economiei interne, pe fondul disipării impactului noului Cod Fiscal, acumulării de tensiuni şi dezechilibre în economie (cu impact asupra costurilor de finanţare), într-un context internaţional caracterizat prin maturitatea ciclului economic post-criză şi ieşirea graduală din relaxarea monetară”, a declarat Rădulescu, în cadrul unui raport.
”Să ne așteptăm la măsuri și mai dure, posibil și o criză”
Bența avertizează că ne îndreptăm spre o posibilă criză și că Guvernul ar putea lua ”măsuri dure” la începutul anului viitor pentru a regla fluxurile bugetare. ”Și-au făcut calcule greșite, putem să ne așteptăm la lucruri mai dure din 2018”, a punctat consultantul.
Soluția lui Bența: să accizăm tot
Acesta spune și că există o soluție simplă pentru creșterea veniturilor la buget. ”Eu aș scoate toate taxele directe, pe venit, pe profit, și aș băga accize pe care să le plătească toată lumea, atât populația, cât și multinaționalele”, a punctat Bența.
Acesta a afirmat că statele occidentale au venituri mai mari la buget pentru că și cuantumul taxelor este mai mare. ”Nu poți să ai venituri ca în Vest cu impozit pe profit de 16%”, a conchis el.