Deficitul bugetar, adică diferența dintre banii pe care îi încasează statul și cei pe care îi cheltuie, va depăși în acest an 7% din Produsul Intern Brut și există riscul să ajungă aproape de 8%, în funcție de cum s-au desfășurat cheltuielile în primele șase luni ale anului 2024, arată cel mai recent raport al Consiliului Fiscal.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus însă că totul este în grafic. „Suntem în acord cu previziunea pe care a făcut-o Comisia Europeană atunci când a publicat rezultatele de primăvară ale previziunilor pe care le face de două ori pe an, și acum, această revizuire de deficit bugetar, de la 5% la 6,9%, era necesară în contextul în care au fost luate o serie de măsuri în acest an, cu privire la drepturile salariale pentru ceea ce a însemnat sănătatea, dar și funcționarii publici, apărarea națională și ordinea publică”, a susținut el.

Demnitarul a adăugat că totul s-a produs pe fondul grevelor și protestelor celor care au cerut măriri de salarii, iar „onorându-le, a apărut nevoia aceasta de a rectifica bugetul”.

Boloș a susținut că rectificarea bugetară era necesară și că se vor încasa sume importante la buget dintr-o mai bună colectare, dar și în urma amnistiei fiscale.

„Este o rectificare bugetară care are o componentă de creștere a deficitului bugetar de la 5% la 6,9%, de asemenea este o creștere de venituri ca urmare a măsurilor pe care le-am luat în ultimul an. Înregistrăm o creștere la aceste categorii de venituri fiscale, cum le spunem noi și să nu uităm că avem și amnistia fiscală care, de asemenea, va aduce bani la buget”, a spus ministrul.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu pregătește o rectificare bugetară care va adăuga 10,4 miliarde de lei la buget, potrivit surselor politice. Sănătatea, Educația, Transporturile și Dezvoltarea regională sunt domeniile care vor primi mai mulți bani la rectificarea bugetară.

Deficit actual de 3,6%, Guvernul și-a asumat 5%

România este în procedură de deficit excesiv din martie 2020 și a agreat împreună cu Comisia Europeană că va ajunge la sub 3% din PIB până în 2024. Execuţia bugetară pe primele şase luni a consemnat însă un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

Acest nivel are loc în contextul în care din septembrie s-au majorat pensiile, ceea ce va împovăra și mai mult bugetul de stat, iar în decembrie va fi cel mai mare deficit, prin acumularea facturilor pentru investițiile derulate de-a lungul anului.

Guvernul şi-a asumat la început de an un deficit de 5% din PIB, față de 6,6% cu cât s-a închis anul 2023, dar Comisia Europeană a estimat că vom ajunge la 6,9% din PIB.

Premierul Marcel Ciolacu a spus pe 23 iulie că România va negocia cu noua Comisie Europeană un acord pe şapte ani pentru reintrarea în ţinta de deficit de 3%.

Urmărește-ne pe Google News