3 comentariiAproape jumătate dintre cetățenii români care au crescut în familii defavorizate sau cu studii scăzute au șanse foarte mari de a rămâne în risc de sărăcie pentru tot restul vieții. În schimb, tinerii români care au avut părinți cu studii superioare au cel mai mic risc de sărăcie din toată Uniunea Europeană.
Doar 4% dintre românii care cresc în familii cu educație scăzută ajung să urmeze studii universitare. Raportul a fost publicat în 23 octombrie 2024 și are la bază date statistice din anul 2023.
La nivelul UE, rata riscului de sărăcie în UE pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 59 de ani este de 20% în rândul celor care au considerat că situația financiară a gospodăriei lor a fost dificilă atunci când aveau aproximativ 14 ani. Comparativ, pentru cei care au considerat că situația din gospodărie a fost bună, rata riscului de sărăcie este de 12,4%.
Bulgaria și România, cel mai ridicat risc de sărăcie
Bulgaria (48,1%) și România (42,1%) înregistrează cele mai ridicate rate de risc de sărăcie, în timp ce Cehia (9,5%) și Danemarca (8,5%) se află la polul opus. Pentru cei care au considerat că situația financiară a gospodăriei lor a fost bună, cele mai ridicate rate de risc de sărăcie au fost observate în Spania (16,6%), Grecia și Letonia (ambele cu 14,9%), România (14,6%), Bulgaria și Italia (ambele cu 14,4%). Cele mai scăzute rate pentru acest grup sunt înregistrate în Cehia (6,2%), Ungaria (7,5%), Belgia și Irlanda (ambele cu 7,7%).
Studiul Eurostat mai arată că diferența în ceea ce privește ratele riscului de sărăcie între cei care au considerat că situația financiară a gospodăriei lor a fost bună și proastă la vârsta de 14 ani a fost în medie de 7,6 puncte procentuale în întreaga UE.
Cele mai mari diferențe sunt în Bulgaria (33,7%) și România (27,5%), în timp ce Danemarca a fost singura țară în care rata riscului de sărăcie este mai mică pentru cei care au considerat că situația financiară a gospodăriei lor a fost proastă (-0,4%). Alte țări cu diferențe relativ mici sunt Finlanda (0,9%) și Slovenia (0,5%).
Raportul analizează cei doi indici și din punctul de vedere al nivelului de educație al părinților. Astfel, în 2023, rata riscului de sărăcie în UE pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 59 de ani era de 19,1% pentru cei ai căror părinți aveau un nivel de educație primar sau secundar inferior (primar și gimnaziu). Rata scade la 10,2% pentru cei ai căror părinți aveau studii secundare superioare sau postsecundare nonterțiare (liceu, școală profesională, colegiu) și la 8,5% pentru cei ai căror părinți aveau studii terțiare (universitare și postuniversitare).
Efectul pozitiv al familiilor cu studii superioare
La nivelul UE, cele mai ridicate rate de risc de sărăcie pentru persoanele ai căror părinți aveau un nivel de educație scăzut sunt înregistrate tot în România (40,8%) și Bulgaria (39,2%), în timp ce cele mai reduse sunt în Danemarca (7,4%) și Finlanda (8,8%). În cazul persoanelor ai căror părinți aveau un nivel de învățământ secundar superior sau postsecundar nonterțiar, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în Letonia (15,7%), Estonia (14,6%), Lituania (14,5%), Grecia (14,1%) și Spania (14,4%), în timp ce cele mai scăzute au fost înregistrate în Cehia (4,7%), Irlanda și Ungaria (ambele cu 6,4%).
Pentru persoanele ai căror părinți aveau studii superioare, cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie sunt în Austria (14,5%), Slovacia (12,2%), Suedia (11,9%), Estonia (11,6%) și Spania (11,2%). Cele mai scăzute rate au rezultat, surprinzător, în România (1,5%) și în Cehia (2,9%).
Astfel, tinerii români care au crescut în familii cu părinți absolvenți de studii superioare au cele mai mici șanse din întreaga Uniune Europeană de a se afla în risc de sărăcie. Impactul acestui indicator pozitiv pentru România este însă unul limitat, având în vedere că țara noastră are cei mai puțini absolvenți de facultate.
Potrivit unui alt studiu Eurostat, doar 23% din populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani era, în 2022, absolventă de învăţământ superior. În frunte este Irlanda (unde 63% din populaţia totală cu vârsta între 25 şi 34 de ani este absolventă de învăţământ superior), urmată de Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Ţările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania şi Franţa (ambele cu 52%). Alături de România, cea mai mică pondere a absolvenţilor de facultate în populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani se mai înregistrează în Ungaria (29%) şi Italia (31%).
Raportul mai arată că, în majoritatea țărilor UE, rata riscului de sărăcie este mai redusă pentru persoanele ai căror părinți aveau un nivel de educație mai ridicat. Fac excepție Danemarca și Finlanda, unde procentul este ușor mai mare în cazul persoanelor ai căror părinți aveau studii superioare, comparativ cu cele ai căror părinți aveau un nivel de educație mai scăzut.
Statistica europeană mai indică faptul că doar 4% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 59 de ani, ai căror părinți au avut niveluri de educație mai scăzute, au studii superioare. Mai jos de România este doar Bulgaria (3,9%), în timp ce la nivelul UE, procentul este de 26,4%.
O treime dintre români, fără nevoi școlare de bază
În ceea ce privește persoanele cu studii superioare ai căror părinți au absolvit învățământul secundar superior (liceu și școală profesională), România (74,3%) și Polonia (66,4%) sunt pe primele două locuri. În rândul persoanelor ai căror părinți au absolvit învățământul universitar, Estonia (59,6%) și Suedia (57,7%) au raportat cele mai mari ponderi, în timp ce România (21,7%) și Italia (26,0%) au înregistrat cele mai mici rate.
România (33,6%) este la coada clasamentului și în ceea ce privește rata persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 59 de ani având niveluri scăzute de educație, care au declarat că nu și-au putut permite nevoile școlare de bază atunci când aveau aproximativ 14 ani. Un procent apropiat a înregistrat doar Slovacia: 33,2%. Cele mai mici rate au rezultat în Finlanda (3,5%) și Cehia (7,1%).
Datele utilizate provin din statisticile UE privind venitul și condițiile de viață. Sunt colectate anual și reprezintă principala sursă de statistici care măsoară venitul și condițiile de viață în Europa, fiind utilizată și pentru corelarea aspectelor legate de calitatea vieții gospodăriilor și a persoanelor. Au fost analizate trei variabile anuale privind piața muncii și locuințele, șase variabile anuale privind transmiterea de la o generație la alta a dezavantajelor și dificultăților privind condițiile de locuit, precum și un indicator referitor la eficiența energetică a gospodăriilor.
Foto ilustrativ: Shutterstock