România are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din Uniunea Europeană. Avem însă cel mai mic preț al gazelor

În perioada ianuarie-iunie 2018, taxele şi cotizaţiile au reprezentat peste o treime (37%) din preţul electricităţii pentru consumatorii casnici din UE, în timp ce la gazele naturale procentul este de 27%.

Între primul semestru din 2017 şi primul semestru din 2018, cea mai mare scădere a preţului electricităţii exprimat în monedă locală s-a înregistrat în Polonia (minus 4,3%), Grecia (minus 3,6%), Letonia (minus 3,5%), Malta şi Germania (ambele cu minus 3,2%), iar cea mai mare creştere a fost în România (14,1%), Estonia (11,7%), Olanda şi Croaţia (ambele cu 9,2%), relatează Agerpres.

Preţul mediu la gazele naturale destinate consumatorilor casnici din Uniunea Europeană s-a situat în primele șase luni din 2018 la şase euro per 100 kilowaţi oră, stabil comparativ cu primele şase luni din 2017, arată datele Eurostat.

În schimb, cel mai scăzut preţ la gazele naturale destinate consumatorilor casnici s-a înregistrat în primele şase luni din acest an în Bulgaria (9,8 euro per 100 kilowaţi oră), Lituania (11 euro per 100 kilowaţi oră) şi Ungaria (11,2 euro per 100 kilowaţi oră)

Pe de altă parte, cel mai ridicat preț la gazele naturale a fost înregistrat în Danemarca (31,3 euro per 100 kilowaţi oră), Germania (29,5 euro per 100 kilowaţi oră) şi Belgia (27,3 euro per 100 kilowaţi oră).

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Între primul semestru din 2017 şi primul semestru din 2018, cea mai mare scădere exprimat în monedă locală a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor casnici s-a înregistrat în Estonia (minus 4,3%), Portugalia (minus 1,8%) şi Luxemburg (minus 1,7 %), iar cea mai mare creştere în Bulgaria (14,9%), Lituania (9,3%) şi Olanda (6,8%).

Exprimat în euro, în primul semestru din 2018 cel mai scăzut preţ al gazelor naturale destinate consumatorilor casnici s-a înregistrat în Romania (3,2 euro per 100 kilowaţi oră), Ungaria (3,6 euro per 100 kilowaţi oră) şi Croaţia (3,7 euro per 100 kilowaţi oră) iar cel mai ridicat în Suedia (11,3 euro per 100 kilowaţi oră), Danemarca (nouă euro per 100 kilowaţi oră) şi Olanda (8,2 euro per 100 kilowaţi oră).

România trăiește pe datorie și bagă banii în consum, iar acest lucru duce la inflație, scăderea leului față de euro și riscuri tot mai mari de a depăși deficitul de 3% și de a ne confrunta cu o viitoare criză, arată economiștii consultați de către Libertatea.

Citește și TVR a dat un milion de euro pe recitalurile de la Cerbul de Aur! Sume fabuloase încasate de artiști. Cântăreața Nicole Scherzinger, cel mai bine plătită!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro