Comentează„Chiar dacă au existat situaţii dramatice în trecut, la nivel colectiv şi personal, autorităţile nu arată că ar urgenta soluţionarea acestei probleme grave. Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică arată că România reprezintă chiar un exemplu sistemic negativ care, dacă nu implementează măsuri şi politici efective, va conduce la dezvoltarea şi răspândirea bacteriilor rezistente într-un mod alarmant”, afirmă Adrian Wie.
Parlamentarul mai spune că, încă din 2011, Comisia Europeană a propus un Plan de acţiune împotriva creşterii ameninţării rezistenţei antimicrobiene, document ce include 12 priorităţi si o perioadă de implementare de 5 ani (2011-2016). Planul a fost reiterat în 2017 cu recomandări specifice şi sublinierea recuperării decalajelor semnificative pe care ţara noastră le înregistrează.
„Proiecţia pentru 2050, dacă nu se intervine decisiv în problema rezistenţei anti-microbiene, este de 10 milioane de decese evitabile anual, la nivel mondial”
Printre liniile de acţiune universal cunoscute şi incluse în planul Comisiei Europene se numără optimizarea prescrierii de antibiotice, cu ghiduri şi instruire reiterate constant, precum şi accesibilizarea determinării rezistenţei şi antibiogramelor în medicina umană şi veterinară, lucruri pe care senatorul USR Arad precizează că le-a inclus într-o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, solicitând un calendar de implementare al planului naţional de acţiune, cu obiective şi termene precise, cu responsabili şi evaluări standardizate.
„Proiecţia pentru 2050, dacă nu se intervine decisiv în problema rezistenţei anti-microbiene, este de 10 milioane de decese evitabile anual, la nivel mondial. Costurile sunt estimate la 100 triliarde de dolari SUA până în 2050, cu o amprentă de 3,8% din PIB-ul global. Fiind fruntaşă în UE la astfel de rezistenţă este lesne de prevăzut că România va fi printre cele mai afectate. Avem nevoie de paşi concreţi, cu date exacte, pentru a începe să rezolvăm o problemă la care oricum am rămas în urmă”, arată Adrian Wiener.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cel mai mare şi mai iminent risc global îl reprezintă rezistenţa anti-microbiană (RAM).
Astfel, se estimează că dintre cele 700.000 de decese anuale la nivel global, datorate strict rezistenţei antimicrobiene, 25.000 au loc în Europa, cu un cost de 1,5 mld euro pe an. Rata mortalităţii datorată RAM poate fi semnificativ ameliorată, însă necesită atenţie şi coerenţă decizională.