România se poate lăuda cu un peisaj media divers şi relativ pluralist care produce investigaţii de interes public puternice, însă presiunea patronilor, lipsa de transparenţă în finanţare sau dificultăţile de pe piaţă afectează încrederea în informaţii, se arată în clasamentul pe 2022 al organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF) privind libertatea media la nivel mondial, scrie Agerpres.
România se situează pe locul 56 din 180 în Indexul RSF, în scădere opt poziţii faţă de 2021, când s-a aflat pe locul 48.
La capitolul dedicat României, raportul RSF notează că mari grupuri media europene sunt prezente pe piaţă alături de jucători locali mari şi mici.
„Peisajul media românesc oglindeşte direcţiile globale: numărul publicaţiilor media tipărite scade, în timp ce publicaţiile media online şi posturile de radio şi televiziune înfloresc”, se precizează în analiză.
Organizaţia atrage totuşi atenţia că „alegerile editoriale sunt deseori subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”.
În legătură cu contextul politic, RSF scrie că, în România, „media este lipsită de independenţă şi este supusă încercările de interferenţă, în special la numirea şefilor radioului şi televiziunii publice, precum şi a celor de la Consiliul Naţional al Audiovizualului”, instituţie care „a blocat informaţiile despre acţionariatul media audiovizuale, sub pretextul protejării datelor personale”.
„Discursul politic agresiv împotriva jurnaliştilor a fost relansat de noul partid populist şi naţionalist AUR, a patra forţă politică din Parlamentul României”, se subliniază în raport.
Organizaţia mai atrage atenţia asupra faptului că „legislaţia pentru protejarea libertăţii de expresie şi a presei nu este suficient pusă în aplicare, deşi este aliniată standardelor europene, inclusiv la nivel constituţional”.
Numărul de procese abuzive este în creștere
„Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărţuirea şi ridică îngrijorări serioase. Sistemul judiciar încearcă tot mai mult să determine media să îşi dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive este în creştere, în timp ce deciziile instanţelor nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei”, se precizează în document.
„Mecanismele de finanţare a media sunt deseori neclare sau chiar corupte. În timp ce marile companii media reuşesc să se autosusţină, majoritatea dintre ele depind de surse externe de finanţare, inclusiv subvenţii. Folosirea de fonduri publice pentru a cumpăra o acoperire media pozitivă este o practică politică răspândită”, mai alertează RSF.
Organizaţia afirmă, de asemenea, că jurnalismul de interes public este concurat de campanii de dezinformare purtate de unele media şi unii politicieni, în special în contextul pandemiei de COVID-19.
„Unele grupuri de populaţie sunt înclinate să creadă această dezinformare, care alimentează neîncrederea lor în media de calitate”, potrivit analizei.
Jurnaliști bătuți
La criteriul siguranţă, organizaţia avertizează că atacurile împotriva reporterilor şi a celor care practică jurnalismul cetăţenesc se înmulţesc alarmant şi reaminteşte de cazul din septembrie 2021, când jurnaliştii Mihai Dragolea şi Radu Mocanu şi activistul de mediu Tiberiu Bosutar au fost bătuţi în timp ce investigau tăieri ilegale de lemn în judeţul Suceava.
„Supravegherea rămâne o problemă, în contextul în care parlamentul a adoptat o lege, analizată în prezent de Curtea Constituţională, care ar extinde sfera interceptărilor de comunicaţii electronice, incluzând serviciile de informaţii”, se mai menţionează în raport în privinţa României.
Norvegia, pe primul loc, Republica Moldova, în fața României
În fruntea indexului, Norvegia îşi păstrează prima poziţia pentru al şaselea an consecutiv, urmată de Danemarca şi Suedia. RSF subliniază, de asemenea, speranţa adusă de schimbările de guvern din Republica Moldova (40) şi Bulgaria (91).
La coada clasamentului se află în continuare China, urmată de Myanmar, Turkmenistan, Iran, Eritreea şi Coreea de Nord.
O altă organizație internațională amintește cazurile Emilia Șercan și Libertatea
Tot marți, International Press Institute a lansat un articol de opinie scris de mai mulți jurnaliști și preluat de câteva publicații internaționale: The Slovak Spectator (Slovacia), Gazeta Wyborcza (Polonia), Telex (Ungaria), HVG (Ungaria), HlidaciPes.org (Cehia), Capital (Bulgaria), Dnevnik (Bulgaria), dar și de Libertatea, în care atrăgea atenția asupra pericolelor la care sunt expuși jurnaliștii în aceste vremuri în Europa Centrală și de Est.
În cazul României, IPI amintea că jurnaliștii se confruntă în mod regulat cu hărțuirea pentru că își fac treaba: jurnalista de investigație Emilia Șercan a fost recent victima unei operațiuni de tip kompromat, care a pornit de la un document scurs de la poliție, iar anul trecut, echipa de investigații a ziarului Libertatea a fost hărțuită legal de către primarul sectorului 4, care le-a intentat jurnaliștilor peste 30 de procese.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro