România, condamnată la CEDO pentru încălcarea libertății de exprimare. Avocată: „Urmarea? N-ar mai trebui sancționați protestatarii în grupuri mici, neviolenți”

Cazul Bumbeș vs România este „o noutate pentru România”, spune avocatul Diana Hatneanu. Ea a susținut cauza protestatarului român Mihail Bumbeș la CEDO, după ce acesta pierduse, definitiv, în țară.

Iar Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat marți România pentru încălcarea Articolului 10 din Convenție (libertatea de exprimare), asta în lumina Articolului 11 (libertatea de întrunire), arată Apador-CH.

Concret, în 2013, protestatarul Mihail Bumbeș se legase, alături de alte trei persoane, cu cătușele de una dintre intrările în curtea Guvernului, nemulțumit de aprobarea, de către executiv, a proiectului minier Roșia Montană.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (Apador-CH) susține, pe site-ul propriu, că polițiștii au tăiat cătușele protestatarilor și apoi i-au amendat cu 500 de lei pentru „huliganism” în baza Legii 60/1991. 

Atât Judecătoria Sector 1, cât și Tribunalul București, cu decizia definitivă în noiembrie 2014, au respins contestația lui Mihail Bumbeș. Așa că s-a ajuns la CEDO.

Recomandări

Noul guvern va avea un premier de la PSD. Coaliția urmează să stabilească împărțirea ministerelor și „să trateze cu seriozitate” cererile USR

„Libertatea de exprimare nu se notifică în avans”

Avocatul care a susținut cauza lui Bumbeș la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este Diana Hatneanu.

Ea spune că, în România, „există această practică, ca orice formă de protest, grup mic sau chiar o singură persoană să fie considerată o manifestație publică ce trebuie notificată în prealabil pe legea adunărilor publice. De-a lungul timpului, multe persoane au fost amendate pentru acest motiv formal, că nu au notificat în avans diversele forme de protest practicate”.

Or, hotărârea CEDO contrazice asta. Și spune că în astfel de situații, protest neviolent în grupuri mici de persoane, „ceea ce se numește acțiune directă în limbajul protestatarilor, nu vorbim de o manifestație publică, ci de o formă de libertate de exprimare care n-ar trebui să fie notificată în avans”, adaugă avocata.

Așadar, atunci când sunt sancțiuni de la Poliție, Jandarmerie și apoi o eventuală contestare a lor în instanță, ar trebui să se pună în balanță libertatea de exprimare în chestiuni de interes public cu modul în care a fost afectată, concret, ordinea publică.

În cazul de față n-a fost vorba de așa ceva, instanța de judecată din România a menținut amenda doar pentru motivul formal că n-a existat o notificare în avans pe legea adunărilor publice.

Diana Hatneanu, avocata lui Mihail Bumbeș:

Recomandări

Cheltuieli de miliarde în anul electoral 2024. Cât ne mai costă scrutinul prezidențial repetat

„Caz de importanță medie”

Având în vedere că Bumbeș nu a încurcat traficul și nu a deranjat ordinea publică, amenda și decizia instanțelor românești nu își aveau rostul, explică Hatneanu. Palatul Victoria avea mai multe ieșiri, astfel că nu fusese blocat accesul către sau dinspre Guvern. 

„CEDO spune că această notificare nu e un scop în sine. Ea trebuie să se producă în cazul unor manifestații mai largi, ca să permită autorităților să ia măsurile necesare pentru a nu afecta ordinea publică. De exemplu, traficul. Dar când se întâmplă în grupuri mici, nu vorbim de manifestații publice care să încurce pe cineva. Deci sancțiuni doar în cazuri excepționale și în niciun caz pentru lipsa notificării”, afirmă ea.

În plus, CEDO nu clasifică acest caz drept unul clonă, ci de importanță medie.

„Ca urmări în România, ar trebui ca autoritățile să aplice hotărârea în mod direct – să nu mai sancționeze protestatarii în grupuri mici, neviolenți, pentru simplul fapt că nu au notificat forma de protest la autorități”, adaugă Hatneanu.

Pentru mai multă siguranță, se poate vorbi și de modificări la legea adunării publice. Însă, după mine, chiar și fără modificări la legea adunării publice, ar trebui să conteze această hotărâre

Diana Hatneanu, avocata lui Mihail Bumbeș:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro