Destabilizarea, spaima, divizarea, și dezintegrarea sunt principalele obiective ale războiului hibrid care este purtat împotriva statelor occidentale prin diverse mijloace și în diverse părți ale Europei, subliniază jurnaliștii sursei citate.
Iar pentru atingerea obiectivelor sunt folosite spionajul, campaniile de denigrare, dezinformarea și minciunile. Nici actele de sabotaj și atacurile nu lipsesc.
„În cele mai multe cazuri, nimeni nu este rănit, dar cei din serviciile secrete ruse nu par să se mai ferească de victimele civile”, notează jurnaliștii Von Kai Biermann, Hauke Friederichs și Anastasia Tikhomirova.
Numărul atacurilor hibride lansate de Rusia au înregistrat o creștere în anul 2022, odată cu invazia Ucrainei. Deși identificarea făptașilor este dificilă, mai mulț suspecți au fost totuși arestați în mai multe țări și a devenit limpede că acționau la comanda serviciilor secrete ruse, precum Direcția Principală de Activitate a Statului Major General rus (GRU) și Serviciul Federal de Securitate (FSB).
O noutate o reprezintă faptul că autorii nu sunt agenți pregătiți, ci oameni care nu aveau legături cu serviciile de informații sau cu lumea politică. Canalele de pe aplicația de mesagerie Telegram joacă un rol important în atragerea voluntarilor.
Țările vizate de operațiuni hibride
În schimbul serviciului lor, aceștia primesc câteva sute sau, uneori, câteva mii de dolari. În cazul în care își îndeplinesc misiunea, Rusia a reușit să-și ducă planul la bun sfârșit în schimbul unui preț mic, iar, dacă sunt prinși, sunt recrutați alți oameni.
Cei care comit sabotaje în numele Rusiei sunt numiți de serviciile de informații drept „agenți de unică folosință”.
„Prin aceste acțiuni, Rusia dorește să pună la încercare capacitățile de apărare ale membrilor NATO, să caute puncte slabe și slab protejate în infrastructură, să suprasolicite autoritățile de investigare și să provoace haos. Cu cât atacurile provoacă mai multă incertitudine și îndoială, cu atât este mai bine pentru Kremlin”, mai notează jurnaliștii.
13 țări au fost vizate de atacuri hibride, conform publicației germane. Este vorba despre: Germania, Franţa, Marea Britanie, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia.
Atacul hibrid comis asupra României
Iulie 2024 – Un cetățean columbian, cu pregătire militară, a fost instruit din Rusia să arunce în aer sau să incendieze obiective importante din România. El ar fi primit instrucțiuni de la un cetățean din Rusia.
Decembrie 2024- Anularea alegerilor prezidențiale. Curtea Constituțională a anulat, la 6 decembrie 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma documentelor prezentate de serviciile secrete în ședința CSAT și desecretizate apoi de Klaus Iohannis.
Aceste documente arătau cum a fost sprijinit Călin Georgescu în campania electorală, prin finanțări dubioase și promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității. Totodată, documentele SRI și SIE au arătat și ingerința Rusiei în procesul electoral.
De asemenea, vizată a fost și Germania, unde au avut loc peste 20 de acte de sabotaj. Nici Franța nu a scăpat, întrucât pe teritoriul țării au fost comise 5 astfel de acte.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Monseur • 14.01.2025, 15:52
RuZZia trebuie izolata complet de restul lumii, fara cel mai mic acces, fie el prin internet, fie fizic. RuZZia a fost intotdeauna asa, nu numai acum in timpul razboiului cu Ucraina.