ComenteazăAproape 135 de ani vor mai trece până vor fi eliminate diferențele de tratament în comunitate între bărbați și femei, pe toate planurile: economic, social, politic și privat. Este concluzia raportului The Global Gender Gap 2021, al Forumului Economic Mondial, un cunoscut ONG elvețian, citat de revista americană „The National Interest”.
Pandemia de COVID a agravat cu o generație această posibilitate estimată de egalitate, de la 100 de ani la 135 de ani.
Situația femeilor a alertat, de decenii, mai toate țările. De pildă, autoritățile din Kazahstan, un stat din Asia Centrală cu o populație un pic mai mică decât cea a României, dar cu o suprafață de 11 ori mai mare decât țara noastră, consideră că un număr mai mare de femei în poziții de putere va stimula economia și va combate sărăcia.
Potrivit The Global Gender Gap 2021, care a analizat 156 de state, Kazahstanul ocupă locul 80 în ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați. România se situează pe locul 88 în top.
Poziția fruntașă îi revine Islandei, în timp ce ultimul loc este ocupat de Afganistan, chiar și înainte de preluarea puterii de către talibani.
Problema României este că în ultimul deceniu și jumătate suntem țara care a regresat cel mai mult din zona Europa de Est și Asia Centrală în privința disparității dintre bărbați și femei. Celelalte țări cu probleme fac mari eforturi.
Femeile câștigă aproximativ 70% din cât câștigă bărbații
De pildă, Kazahstan a devenit în iulie una dintre puținele țări care s-au alăturat programului Global Gap Accelerator, prin care a lansat o platformă națională de colaborare între guvern și principalii angajatori. Scopul? Eliminarea diferențelor salariale între femei și bărbați.
Asta pentru că, în ciuda faptului că mai multe femei decât bărbați se înscriu la facultate și obțin titluri de master și doctorat, ele câștigă, în medie, doar 67% din cât câștigă bărbații. În România, femeile câștigă aproximativ 70% din cât câștigă bărbații aflați pe poziții profesionale similare.
Convergența salariilor ar aduce un 12% la PIB-ul global
Paradoxal, notează sursa citată, cu cât o femeie avansează mai mult în carieră, cu atât este mai mare nivelul de discriminare salarială cu care se confruntă. În țările aflate în poziții medii în clasament, o femeie în funcții de conducere ajunge să ia doar jumătate din salariul unui bărbat.
Revenind la mediile câștigurilor tuturor angajaților, spre comparație de cifrele de 70% întâlnite în România sau Kazahstan, în SUA disparitatea este de 84%, salariul unei femei din cel al unui bărbat, inclusiv funcțiile de conducere.
Organizația Internațională pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care Kazahstanul își propune să adere (încercare pe care de multă vreme o face și România), a calculat că, dacă ratele de participare economică a femeilor ar converge la cele ale bărbaților până în 2030, PIB-ul global ar crește cu aproximativ 12% în toate statele membre.
Politica din România, punctul cel mai nevralgic al țării noastre din clasament
Reprezentarea slabă a femeilor în poziții de responsabilitate politică e o problemă cronică pentru țări precum Kazahstan și România, oricât de forțată pare paralela.
În actualul guvern de la Nursultan, condus de Askar Mamin, doar două femei din 22 de membri au portofolii de miniștri, la Sport și la Informații și Dezvoltare Socială, iar toți cei trei vicepremieri sunt bărbați.
Nici în guvernul Cîțu nu sunt decât două femei ministru, Raluca Turcan la Muncă și Ioana Mihăilă la Sănătate, dintre 21 de miniștri. Și la noi, cei doi vicepremieri sunt bărbați.
România a regresat cel mai mult din 2006 și până azi la capitolul putere politică a femeilor. De pe locul 80 am ajuns pe locul 129 în raportul din 2021 la această categorie de reprezentare politică ce intră și ea în calculul general. La categoria politică este luat în calcul numărul femeilor din parlament, din Guvern și perioada în ani în care în fruntea statului sunt femei.
La ambasadorii femei stăm mai bine
Există, desigur, și alte criterii de reprezentare în politică. De pildă, preocuparea Kazahstanului vine și pe fondul în care din 64 de ambasadori ai statului asiatic, doar patru sunt femei. În zona diplomației, România raportează o situație net mai bună a reprezentării femeilor.
De pildă, la cele mai recente numiri importante de ambasadori, martie 2021, MAE a arătat că o treime dintre cele 26 de noi numiri sunt reprezentate de femei.
Preocupat de subiectul disparității de gen, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a propus anul acesta creșterea numărului de femei în funcții de conducere în instituțiile guvernamentale și companiile de stat.
Kazahstanul a mai avut și în 2006 o strategie națională pentru a spori numărul femeilor din politică și spera ca, până în 2016, 30% din pozițiile de conducere să revină femeilor.
Deși obiectivul n-a fost tocmai îndeplinit, reprezentarea parlamentară a femeilor a crescut semnificativ – de la 17,8% în 2011 la 27,1% în 2021, aproape egală cu cea din Statele Unite, notează „The National Interest”.