Alocările bugetare pentru educație ca procent din PIB au scăzut constant între 2020 și 2023. De la 2,9% în 2020, procentul a ajuns la doar 2,1% în 2023, mult sub ținta de 6% prevăzută de lege.

Scăderea finanțării educației

Această reducere a finanțării afectează direct calitatea actului educațional, infrastructura școlară și salariile profesorilor. România se situează pe penultimul loc în UE la acest capitol, depășind doar Irlanda.

În plus, guvernul a încălcat în 2024 legea învățământului preuniversitar care prevedea alocarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație. În realitate, s-au alocat doar 9% din suma promisă.

Reducerea numărului de instituții de învățământ

Numărul școlilor publice din învățământul preuniversitar a scăzut de la 5.390 în 2020 la 5.347 în 2023. Această tendință poate fi parțial explicată prin scăderea numărului de elevi, cauzată de declinul demografic.

În învățământul superior, numărul universităților publice a scăzut de la 54 în 2020 la 52 în 2023. Migrația tinerilor către universități străine poate fi un factor contribuitor.

Scăderea populației școlare

Numărul total de elevi a scăzut de la 2,4 milioane în 2020 la 2,37 de milioane în 2023, o reducere de aproximativ 37.000 de elevi.

Această scădere are impact asupra întregului sistem educațional, putând duce la comasări de școli sau clase mai mici, în special în mediul rural.

În învățământul superior, s-a înregistrat o scădere a numărului de studenți, masteranzi și doctoranzi cu aproape 15.900 în perioada analizată.

Grup de studenți. Foto: Profimedia

După o scădere constantă între 2020 și 2022, în 2023 s-a observat o ușoară creștere, ajungând la 544.623 de studenți.

Creșterea numărului de cadre didactice

În contrast cu tendințele negative, numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a crescut constant. De la 173.499 în 2020, s-a ajuns la 177.718 în 2023, o creștere totală de 4.219 cadre didactice.

Student. Foto: Profimedia

În învățământul universitar, s-a înregistrat de asemenea o creștere ușoară, cu 932 de profesori în plus în 2023 față de 2020.

Concluzii

Aceste date reflectă o realitate îngrijorătoare pentru sistemul educațional românesc. Scăderea finanțării, reducerea numărului de instituții de învățământ și a populației școlare indică o tendință negativă care necesită atenție și măsuri urgente.

Profesorul și elevii care învață la școala elementară sau primară în sala de clasă. Foto: Profimedia

Creșterea numărului de cadre didactice, deși pozitivă, nu compensează celelalte aspecte negative. Este necesară o strategie coerentă pentru a aborda provocările sistemului educațional și pentru a asigura o educație de calitate pentru generațiile viitoare.

 
 

Urmărește-ne pe Google News