Un inginer român de top avertizează că România riscă excluderea din Agenția Spațială Europeană. “E important să fii înconjurat de oameni care lucrează la misiuni de explorare spațială” (II)

Silvia Batorii are 28 de ani și este reprezentantul României în Space Generation Advisory Council, o organizație neguvernamentală cu rol consultativ la ONU. În prima parte a interviului, tânăra a povestit pentru Libertatea cum a ajuns să lucreze, la Thales, la unul dintre cele mai importante programe satelitare, Meteosat, care transmite date pentru predicția meteo, și cum funcționează EUTELSAT KONNECT, satelitul care va oferi internet zonelor izolate din Europa și Africa.

“România contribuie la bugetul Agenției Spațiale Europene. Acești bani se folosesc în misiuni care pot readuce în circuit anumite proiecte care vin cu o valoare adăugată pentru economia românească. Neplata acestei datorii, din păcate, poate însemna excluderea din ESA. Pentru mine, ca profesionist în acest domeniu, este un lucru foarte urât, pentru că îmi dau seama câte oportunități se pierd”, spune Silvia Batorii.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Cum a ajuns România să datoreze 115 milioane de euro

În Agenția Spațială Europeană sunt 22 de state membre, printre care și România, care a intrat în organizație în 2011. Contribuția țării noastre la bugetul ESA se suportă integral de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației și Cercetării.

Contribuțiile României sunt de două feluri: fixe, care sunt obligatorii, și pentru programele la care participă statul nostru.

România a plătit, în ultimii aproape patru ani, doar contribuțiile fixe, care înseamnă aproximativ 20 la sută din totalul obligațiilor de plată, nu și pe cele legate de programe.

Datoriile acumulate de statul nostru către ESA se ridică acum la peste 115 milioane de euro.

Fără drept de vot la ESA

Din cauza neplății datoriilor, României i-a fost retras dreptul la vot în cadrul ESA în 2018. Agenția Spațială Europeană a fost nevoită să facă un împrumut pentru a acoperi golul lăsat de România la buget și pentru ca industria românească să participe în continuare în programele pentru care a aplicat.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Acum riscăm să fim dați în judecată și excluși de la masa statelor membre ESA.

“Dacă am promis un anumit buget, trebuie să-l plătim, așa funcționează lucrurile. Nu suntem numai noi, sunt mai multe state, iar ESA se bazează în general pe aceste bugete pentru a face misiuni care se reîntorc, practic, în societate prin aplicații”, subliniază Silvia Batorii.

Pentru fiecare euro investit, în fiecare stat membru se întorc până la 10 euro, în funcție de aplicațiile și de domeniile în care investește buget. Sunt bani care se întorc în economia locală.

Silvia Batorii, inginer software Thales România:

Guvernul a promis plata în rate, dar nu s-a ținut de cuvânt

În decembrie anul trecut, Guvernul a lansat în dezbatere un proiect de hotărâre prin care intenționa să plătească 6,4 milioane de euro către ESA, adică mai puțin de 7 la sută din totalul datoriei.

Banii urmau să fie plătiți din bugetul Ministerului Educației pe 2019. Opt luni mai târziu, Guvernul încă nu a început plata datoriilor. Proiectul nu a intrat niciodată în ședința Executivului pentru a fi votat.

Acel proiect al Guvernului nu a început. Noi am făcut toate demersurile, am organizat întâlniri între ESA și Ministerul Educației. Ministerul a făcut nu promisiuni, a făcut angajamente serioase pe care nu le-a respectat. Problema e la Ministerul Educației, nu la noi.

Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române:

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

În ciuda eforturilor, nu am reușit să obținem un punct de vedere din partea Ministerului Educației și Cercetării.

Ce pierdem: capacitate locală, bani, dezvoltarea tehnologiei aerospațiale

Banii pe care România îi investește în ESA se întorc tot în țară, explică Silvia Batorii, prin contracte acordate firmelor și universităților care lucrează cu ESA și fac programe pentru industria aerospațială europeană.

Mai mult, România câștigă, prin statutul său de membru, dezvoltarea tehnologiei aerospațiale, care ajută, apoi, la proiectele de cercetare.

Dacă țara noastră este exclusă, nu pierdem doar bani și tehnologie, ci și șansa de a-i ajuta pe tinerii care vor să-și construiască o carieră în domeniul aerospațial, pentru că ESA oferă gratuit internship-uri pentru studenți.

“Studenții din România au șanse foarte mari să acceseze aceste resurse. E foarte important să fii în mediul ăla, să fii înconjurat de oameni care lucrează la misiuni de explorare spațială, pentru că astfel ne construim noi capacitatea locală”, explică Silvia.

Sincer, eu sper să nu ni se ia acest drept, pentru că e un drept pe care l-am câștigat. Poate mulți vor spune că de ce să investim la ESA când noi avem aici o groază de probleme. Dar ei nu știu că toate aceste aplicații care vin datorită infrastructurii spațiale ajută la gestionarea acestor crize și provocări. Inclusiv accesul la educație.

Silvia Batorii, inginer software Thales România:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro