ComenteazăUPDATE 11.00: Participarea României în acest centru internațional va fi suspendată începând cu 1 iunie 2022, a anunțat Ministerul cercetării, inovării și digitalizării, într-un comunicat.
„Noi am așteptat, Ministerul a așteptat o poziție a CERN-ului ca abordare asupra acestui institut, dar până vine poziția la finalul lunii iunie, am decis să suspendăm participarea României la acest institut, să inițiem demersul de chemare a cercetătorilor care sunt acolo. Este în contextul agresiunii din Ucraina, o agresiune nejustificată, ilegală și imorală”, a declarat ministrul cercetării, Sebastian Burduja, pentru Libertatea.
***
- Plătim o cotizație, care pe ultimii 5 ani a ajuns la 17 milioane de dolari.
- O parte din acești bani se întorc către țara noastră prin diferite proiecte de cercetare.
- Cercetători români lucrează în comunitatea științifică de acolo, adunând o experiență valoroasă, însă în același timp participând la dezvoltări într-un domeniu folosit ca amenințare de Guvernul de la Kremlin.
Pe de altă parte, zeci de cercetători ruși din institut s-au declarat împotriva războiului, dar rezultatele cercetării lor și ale colegilor internaționali nu pot fi securizate în fața regimului, care are acces la ele.
- Mai poate România să aibă relații cu Rusia, concret în domeniul cercetării atomice, în contextul războiului din Ucraina și a faptului că mai multe organizații internaționale de prestigiu deja au blocat orice relație cu aceasta? Cum văd experții dilema.
„La Dubna profilul este de cercetări nucleare și de aici vine o teamă mai mare dacă să fie continuate colaborările. S-a pierdut relația de încredere atât de necesară colaborărilor din domeniul științei. Unii vor spune că rușii au o agendă ascunsă. Amenințările pe care le face Putin cu bomba nucleară îngrijorează lumea cel mai mult”, este de părere cercetătorul George Epurescu, reprezentant al Federației Sindicale Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică.
Aflat în zona administrativă a Moscovei, la circa 100 de kilometri de capitală, IUCN Dubna este un institut respectat în lumea științifică și Epurescu nu poate să nu ia în calcul și ce pierde România, o țară pe care rapoartele Eurostat o indică pe ultimul loc în UE la finanțarea cercetării.
În același timp, din cauză că Rusia și-a închis granițele, ar fi greu să se mai lucreze împreună, crede cercetătorul. Plus riscurile concrete, ale unei munci sensibile, într-un domeniu folosit de Kremlin pentru a amenința lumea: cercetarea nucleară.
„Trebuie să existe o înțelegere de ambele părți că ne aflăm într-o situație dictată de politică și de lipsa de încredere, nu e vorba de o ură față de cercetătorii ruși. Încetarea relațiilor acum devine una firească din cauza imposibilității fizice de a mai face experimente comune”, mai spune Epurescu.
Ce spune Ministerul Cercetării
România nu a luat o decizie până acum, vrea să vadă întâi cu ce vine la pachet tăierea legăturilor. „Analiza implicaţiilor din punctul de vedere al intereselor noastre și impactul suspendării calității de stat membru a României la IUCN Dubna cu toate consecințele sale în plan științific, economic, financiar, dar și al resurselor umane este un proces aflat în derulare, ce necesită timp și mai multe informaţii rezultate din dinamica evenimentelor și din poziţia pe care o vor adopta celelalte state membre la IUCN, în particular cele care au și calitatea de stat membru al UE (Cehia, Polonia, Slovacia, Bulgaria)”, a răspuns Ministerul Cercetării pentru Libertatea.
Cehia și-a rechemat cei 25 de cercetători de la Dubna
Cehia a luat o decizie din martie. Ministrul educației ceh, Petr Gazdic, spunea pentru Radio Praga International că nu mai este posibil ca țara sa să coopereze în sectorul tehnologiei nucleare cu o țară care a amenințat pacea lumii prin folosirea armelor nucleare.
„În practică, primii pași au fost făcuți în a suspenda activitățile și contribuția financiară. Acum sunt 25 de experți cehi care lucrează la IUCN și toți au fost rugați să plece”, a declarat și șeful delegației de cooperare al Cehiei, Jan Dobes.
Printre statele membre: Belarus, Kazahstan, Coreea de Nord, Cuba
De 66 de ani, România este membru fondator al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna. Plătește o cotizație anuală de câteva milioane de dolari.
Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna a fost înființat în 1956 de 11 state din blocul comunist, printre care și România, ca o replică la crearea CERN cu doi ani mai devreme. Astăzi, IUCN Dubna are 19 membri plini, printre care Belarus, Cuba, Bulgaria, Egipt, Georgia, Kazahstan, Coreea de Nord, Moldova, Slovacia, Mongolia sau Vietnam. Institutul are acorduri bilaterale și cu Germania, Ungaria, Italia, Africa de Sud și Serbia, potrivit site-ului instituției. În consiliul științific al institutului se află și cercetători de la CERN, forul de responsabilitate în universul de cercetare atomică din Europa.
Cum lucrează schema de finanțare
IUCN funcționează ca alte organizații internaționale de cercetare, CERN sau Agenția Spațială Europeană: fiecare stat membru plătește o cotizație anuală, iar un procent din acești bani se întorc prin proiecte și plata salariilor unor cercetători către aceste țări.
Cotizația la Dubna are o formulă de calcul care ia în considerare și media PIB a statului respectiv. De pildă, România ar trebui să plătească în acest an 4.056.800 de dolari, adică 1,87% din bugetul total al institutului rus, a explicat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării într-un răspuns pentru Libertatea. Contribuția pe 2022 nu a fost încă achitată.
În ultimii cinci ani, România a plătit aproape 17 milioane de dolari, niciodată o cotizație anuală mai mică de 3 milioane de dolari.
Relațiile științifice cu Rusia, blocate de mai multe țări
După invazia din Ucraina, companii internaționale și-au închis sediile și au încheiat relațiile de colaborare cu Rusia, într-un demers internațional fără precedent de izolare economică și diplomatică.
Decizia vine pe ideea că a face afaceri în Rusia contribuie la bugetul orientat pentru agresiune militară. Iar în privința cercetării, ar continua să ofere prestigiu și date valoroase unui guvern decis să distrugă o țară vecină.
Breasla cercetătorilor lumii și-a pus și ea problema dacă Rusia ar trebui izolată și ce ar implica acest lucru în contextul în care în proiectele științifice se lucrează în colaborare internațională. Lumea experților nucleari, cu atât mai mult.
Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) a suspendat calitatea de observator a institutului rusesc. Uniunea Europeană a suspendat participarea Rusiei la programele sale de granturi Horizon Europe și Horizon 2020.
Agenția Spațială Europeană a anunțat că își suspendă majoritatea legăturilor cu Roscosmos, agenția spațială rusă și că amână lansarea misiunii ExoMars din septembrie.
La nivel de stat, Germania a fost printre primele țări care au anunțat că vor bloca orice colaborări de cercetare cu Rusia.
Părerile sunt însă împărțite în lumea științei cu privire la acest val de restricții împotriva rușilor. „Aș fi, personal, împotriva a lucra cu oricine susține activ acest război crud. Totuși, cei mai mulți oameni de știință ruși nu sunt implicați în frământările geopolitice și este puțin probabil că evitarea acestor colegi va avea vreun efect asupra războiului din Ucraina”, a scris într-un editorial pe site-ul CNN Don Lincoln, cercetător la Fermi National Accelerator Laboratory, un important centru științific american.
40 de cercetători ruși de la institutul din Dubna, frontal împotriva războiului
Și cercetătorii institutului rusesc sunt preocupați de viitorul muncii lor. De la începutul lunii martie, imediat după invazia Ucrainei, IUCN a transmis mai multe informări publice. Prima, pe 1 martie, în care conducerea își exprima „îngrijorarea cu privire la situația dramatică din lume, în special într-un număr de țări membre”. „În aceste vremuri pline de provocări, familia noastră multinațională este încrezătoare că poate rămâne unită pentru a obține rezultate științifice de înaltă calitate pentru binele umanității și pentru pacea lumii”.
Apoi au fost alte două informări publice către angajați în care erau îndemnați să rămână calmi față de „evoluția dramatică a situației în lume”. Niciodată nu este menționat cuvântul „război” și nici măcar „Ucraina”.
Cercetătorii însă au avut mai mult curaj în a-și exprima opinia cu privire la invazie.
Într-o scrisoare deschisă susținută de peste opt mii de cercetători ruși împotriva războiului din Ucraina, peste 40 de semnături sunt ale unor angajați de la institutul din Dubna.
„Dezlănțuind războiul, Rusia ne-a condamnat la izolare internațională, la poziția de țară paria. Acest lucru înseamnă că noi, oamenii de știință, nu ne vom mai putea face profesia ca până acum: până la urmă, să faci cercetare este de neimaginat fără o colaborare totală cu colegii din alte țări”, spuneau în scrisoare cercetătorii ruși. Alți 7.000 de universitari au avut un demers similar.
Plusurile României din participarea la IUCN
Ce ar pierde cercetarea românească dacă autoritățile ar decide să încheie colaborarea cu Dubna? Ministerul Cercetării enumeră în răspunsul pentru Libertatea o serie de beneficii:
- 18% din cotizație merge către salariile celor 23 de cercetători, 20 de angajați din cercetare și învățământ și trei doctoranzi, care lucrează pe perioadă determinată la IUCN Dubna;
- 150 de proiecte și granturi comune care se derulează anual între laboratoarele din Rusia și 30 de institute de cercetare și universități din România, cu finanțare integrală din cotizația României;
- anual sunt publicate în jur de 250 de cercetări comune cu IUCN și cu instituții din alte țări, din care circa 150 sunt comune cu CERN.
- 20 de studenţi de la marile universități din România participă anual la o practică de vară la Dubna, care durează trei săptămâni;
- companii din țară au contracte de livrări de echipamente, aparate și materiale către IUCN; între 2016-2019 returul industrial a ajuns la 29%, dar în pandemie a scăzut la mai puțin de jumătate.